Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Cinema Victoria a ales să-și încânte publicul cu un program cultural numit „Cărți pe ecran”, care s-a desfășurat între 13 și 15 ianuarie 2023. Dintre autorii români care s-au făcut remarcați prin cărțile sau biografia lor, ca mai apoi acestea să fie ecranizate, au fost aleși Ana Blandiana, Nina Cassian, Marin Preda, Max Blecher și Cezar Paul-Bădescu.
Am stat de vorbă cu una dintre organizatoarele evenimentului, Teodora Achim, pentru a afla mai multe despre ce înseamnă alegerea materialelor și ce proiecte de viitor are Cinema Victoria pentru public.


Care este scopul programului cultural „Cărți pe ecran”?
După cum știm cu toții, în 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Naționale. Așadar, am vrut să propunem publicului de la Victoria, așa cum o facem frecvent, un altfel de program. De obicei avem proiecții de film, acesta este principalul produs al cinematografului, dar încercăm întotdeauna să venim și cu altceva.
Pentru că 15 ianuarie este ziua lui Mihai Eminescu, ne-am gândit la o combinație de scriitori și filme sau literatură și filme, și așa am ajuns la ideea unor ecranizări după opere românești. Am inclus în program „Moromeții 2”, „Inimi cicatrizate”, un documentar despre poeta Nina Cassian și așa mai departe. Acesta a fost motorul programului nostru.
Ați întâmpinat dificultăți în alegerea programului din acest weekend destinat publicului cu ocazia Zilei Culturii Naționale?
Atunci când realizăm un program pornim de la o idee, iar aceasta are multiple variante pe parcurs. Este o chestiune ce ține și de disponibilitate. Noi ne dorim un anumit titlu, un anumit film. De exemplu, voiam să dăm și filme mai vechi, de cinematecă. Din păcate, timpul a fost destul de scurt și nu am reușit de această dată, dar le avem în vedere pentru viitor, așa că le-am înlocuit cu alte titluri pe care ni le doream foarte mult.
Realizarea programului mai ține și de ceea ce se întâmplă în oraș sau în țară. Am văzut că a fost lansată recent o carte tocmai despre ecranizări, realizată de Adina Baya și Cristina Chevereșan, așa că am considerat că este oportun să le invităm ca să discutăm despre cum se întâmplă acest proces, despre cum ajunge o poveste să fie regândită și transformată pentru a ajunge pe marele ecran și despre ce presupune asta la nivel tehnic, care sunt persoanele implicate.
Atunci când am ales filmul „Ana, mon amour”, ne-am dat seama că unul dintre scenariști este și scriitorul cărții „Luminița, mon amour”, din care a fost inspirat filmul. Așadar, ne-am dorit foarte mult să-l avem alături de noi pe Cezar Paul-Bădescu pentru a ne vorbi despre cum a fost să treacă de la o postură la alta și în ce fel diferă cele două moduri de a scrie: pentru pagină și pentru ecran. Acesta nu a putut veni fizic la Timișoara, dar a fost în legătură cu noi prin conexiune online pentru o oră bună.

Sunt multiple elemente ce pot influența crearea unui program, începând de la context, continuând cu disponibilitatea, la a fi atent la ce se mai întâmplă în jur și a crea un dialog care să aibă sens pentru comunitate.
Până la urmă, felul în care concepem un program la Victoria este un mix între ceea ce ne dorim, ceea ce considerăm interesant pentru spectatorii noștri, ținând cont și de context și de ceea ce este posibil. Și este îmbucurător să vedem că întotdeauna unele idei dau curs altor idei.
Ce alte inițiative similare mai există la Cinema Victoria?
La Cinema Victoria urmărim în mod constant ce se întâmplă în comunitate. De obicei avem program cu proiecții de filme de miercurea până duminica, dar încercăm să creăm focus-uri pe anumiți autori. De exemplu, în luna octombrie am avut timp de o săptămână un focus asupra realizatorului german Fassbinder.
Am încercat să mergem și spre publicul vulnerabil care în general este uitat atunci când vine vorba de cultură. Așadar, în decembrie, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, am creat câteva evenimente prin care să aducem laolaltă persoane cu deficiențe de auz, de vedere, cu dizabilități motorii.
Mereu suntem atenți pe de-o parte la public, încercând să mergem către cât mai multe persoane și să facem cultura accesibilă, invitându-le într-un spațiu care este accesibil fizic, având o rampă, toalete adaptate, spațiu în sală. Pe de altă parte, ținem cont și de calendar, de contextele care ne permit să propunem anumite programe, cum e acum de Ziua Culturii Naționale.
Programul evenimentului, pe scurt?
Vineri seara, programul a cuprins două evenimente. Primul a constat într-o discuție despre ce înseamnă trecerea de la carte la film. La numai o lună de la lansarea volumului „Povești regândite. De la carte la film”, autoarele cărții, Adina Baya și Cristina Chevereșan, au vorbit în detaliu despre ce înseamnă prelucrarea unei povești care ajunge în fața oamenilor sub forma unei ecranizări reușite sau mai puțin reușite și despre cum o întreagă echipă de producție interpretează narațiunea și acțiunea gândite de autor pentru a ajunge pe ecran, uneori complet diferită față de viziunea originală a scrierii.



Al doilea eveniment a fost proiecția filmului „Ana, mon amour”, inspirat după romanul „Luminița, mon amour” de Cezar Paul-Bădescu. Filmul vorbește despre o poveste de dragoste dintre doi tineri studenți, Ana și Toma. Incursiunea în relația lor e una atipică, care pune în lumină momentele tensionate și delicate din evoluția unui cuplu. Ana are multiple atacuri de panică, iar Toma este mereu lângă ea să o ajute. Pe măsură ce relația lor evoluează și starea ei se ameliorează, el începe să deschidă ochii și este lovit brutal de realitate. După proiecția filmului s-a luat legătura online cu autorul, iar acesta a vorbit despre trecerea sa de la postura de a scrie cărți la cea de a scrie scenarii de film.
Sâmbătă seara, programul a cuprins două ecranizări. Prima a fost povestea intitulată „Moromeții 2”. Inspirat după romanul lui Marin Preda, sub regia lui Stere Gulea, filmul prezintă continuarea poveștii familiei lui Ilie Moromete, avându-l în prim-plan pe mezinul familiei, Niculae. Acesta pleacă la București pentru a-și face un rost în viață. Între timp, vine războiul, iar viața lor se schimbă odată cu trecerea la noul regim care promite egalitatea.
Al doilea film din această seară a fost „Inimi cicatrizate”, în regia lui Radu Jude, după romanul care poartă același nume, scris de autorul Max Blecher. Filmul prezintă povestea unui tânăr pe nume Emanuel, în vârstă de 20 de ani, care ajunge imobilizat la pat din cauza unei tuberculoze osoase. Ecranizarea a primit următoarele premii: Premiul special al juriului la Festivalul Internațional de la Locarno 2016, Cel mai bun regizor la Festivalul Mar del Plata 2016, Cea mai bună imagine la Premiile Gopo 2017.

Duminică, pentru că ziua de 15 ianuarie este și ziua marelui poet român Mihai Eminescu, programul a început cu un spectacol dedicat lui Eminescu, unde tinerii spectatori au avut șansa de a-l redescoperi pe marele poet printr-un spectacol interactiv animat de actrița și povestitoarea Giorgiana Popan.
Programul de seară a continuat cu filmul „Și atunci, ce e libertatea?”, adaptare după o nuvelă a Anei Blandiana, unde este vorba despre un profesor de istorie din Herculane și soția lui, care au fost deportați în Câmpia Bărăganului. Ecranizarea a primit Premiul Publicului pentru film românesc la TIFF 2020 și Premiul Publicului la Festivalul Filmului Sud-Est European de la Los Angeles.
Programul s-a încheiat cu documentarul „Distanța dintre mine și mine” în care este prezentată viața poetei Nina Cassian. Filmul vorbește despre lupta pe care acesta a dus-o cu regimurile care au străbătut România.
În foaierul cinematografului, la standul librăriei „La Două Bufnițe”, cărțile ecranizărilor și nu numai au fost expuse pentru a fi cumpărate de cei dornici să cunoască și varianta scrisă a poveștilor după care s-au făcut filmele.

