Evenimentul „Dezinformarea și inteligența artificială – perspectivă europeană”, organizat în cadrul programului „UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenții” a fost găzduit de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în data de 30 octombrie, în Aula Magna. Discuțiile au vizat rolul educației, al gândirii critice și al responsabilității individuale în identificarea și combaterea dezinformării. A fost evidențiată și importanța platformei EDMO, care reunește experți din mediul academic și din alte domenii pentru a contribui la combaterea fenomenului.
La eveniment au luat parte Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Răzvan Szabo, reprezentant al Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, George Falcă, membru al Parlamentului European din Grupul Partidului Popular European, Dan Barna, membru al Parlamentului European din Grupul Renew Europe, precum și Adriana Săftoiu, expert în comunicare.
În cadrul dezbaterii, Prof. Univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea a subliniat că „adevărul devine o formă de supraviețuire intelectuală”, în timp ce Răzvan Szabo a atras atenția asupra modului în care informațiile pot fi modificate sau trunchiate, evidențiind și rolul Observatorului Bulgaro-Român de Media Digitală (BROD) în combaterea dezinformării.
Dan Barna a subliniat că responsabilitatea combaterii dezinformării începe de la fiecare individ, nu trebuie transferată exclusiv instituțiilor europene, statului sau universităților. Acesta a încurajat publicul să își păstreze „doza de îndoială” în fața informațiilor întâlnite în mediul online și să verifice sursele înainte de a accepta sau distribui un mesaj. Totodată, a evidențiat importanța adaptării la provocările aduse de inteligența artificială și i-a îndemnat pe tineri să participe la activități de voluntariat, ateliere, dezbateri și programe care le pot oferi experiența necesară pentru viitor.
Gheorghe Falcă a vorbit despre importanța apărării libertății și a valorilor democratice, făcând referire la Revoluția din decembrie 1989 și la dorința românilor de a trăi într-o societate liberă. Acesta a atras atenția asupra războiului hibrid și asupra necesității unor măsuri rapide de monitorizare și combatere a amenințărilor informaționale. În opinia sa, inteligența artificială poate fi folosită atât în scopuri benefice, cât și pentru manipulare, motiv pentru care apărarea adevărului și a valorilor democratice trebuie să reprezinte o responsabilitate permanentă. „Apărați-vă pe dumneavoastră și, prin apărarea valorilor, vă apărați viitorul” a fost unul dintre mesajele transmise.
Adriana Săftoiu a evidențiat faptul că dezinformarea nu apare întotdeauna sub forma unei știri false, ci poate fi întâlnită și în situații cotidiene. Aceasta a amintit momente precum Revoluția din 1989 și pandemia, când informațiile au avut un impact major asupra populației. Potrivit acesteia, dezinformarea se bazează adesea pe emoții și pe invocarea unor autorități sau persoane credibile. Ca exemplu, a prezentat situația sa personală când contul de WhatsApp a fost compromis, atacatorul solicitând bani apropiaților acesteia. Cazul demonstrează cât de ușor poate fi exploatată încrederea oamenilor atunci când aceștia nu verifică informațiile. Adriana Săftoiu a atras atenția și asupra insuficientei dezvoltări a gândirii critice în licee, considerând educația esențială în prevenirea manipulării.
A existat și o sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia au fost abordate mai multe teme de actualitate, fiecare pornind de la întrebări relevante pentru societatea europeană. Printre acestea s-a numărat impactul inteligenței artificiale asupra proceselor de recrutare, pornind de la întrebarea: „Cum vedeți, din perspectiva Parlamentului European, utilizarea inteligenței artificiale de către anumite companii în procesul de recrutare și în ce măsură considerați că tinerii fără experiență profesională sunt dezavantajați?”. De asemenea, discuțiile au vizat limitele dintre libertatea de exprimare și discursurile extremiste, prin întrebarea: „Unde ar trebui trasată limita în ceea ce privește discursurile extremiste în Parlamentul European, mai ales atunci când acestea influențează rapid opinia publică?”. Un alt subiect important a fost combaterea dezinformării, abordat prin întrebarea: „Cum cooperează instituțiile europene cu NATO pentru a combate dezinformarea pe flancul estic?”.
