fbpx

UVT, din nou gazdă a Conferințelor Dilema Veche

În cadrul programului „La UVT Cultura este Capitală”, în perioada 2-4 Noiembrie 2022, Universitatea de Vest din Timișoara a găzduit Conferințele Dilema Veche, desfășurate în fiecare seară începând cu ora 18:00, cu intrare liberă.

Invitații acestor conferințe au fost: Adriana Babeți (scriitoare), Daniel David (psiholog), Felix Alexa (regizor), Vlad Gaivoronschi (arhitect), Sever Voinescu (jurnalist) și Valeriu Stoica (profesor de drept).

„Învăț/dezvăț” a fost tema abordată pe parcursul acestor conferințe, fiind un subiect de mare actualitate pe care conferențiarii invitați l-au dezbătut din punctul de vedere al meseriei pe care o practică.

Invitatul care a deschis acest eveniment miercuri seara a fost Adriana Babeți, autoare a romanului „Femeia în roșu”, profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara și secretar general al revistei Orizont.

Subiectul abordat de Adriana Babeţi s-a numit „Seducția. Didactica nova?” şi a fost expus prin dialog cu Sever Voinescu. Discuția a pornit de la faptul că educația se schimbă într-un ritm inimaginabil, iar cadrele didactice trebuie să învețe să transforme această schimbare pentru a menține atenția elevului concentrată asupra celor discutate la clasă.

Din discuția purtată a reieșit faptul că, în ziua de astăzi, majoritatea optează pentru o educație care să capteze atenția elevului, iar pedagogia începe să semene cu o operațiune de seducție intelectuală. Adică profesorul trebuie să știe cum să-și predea materia în așa fel încât să capteze atenția elevului, să-i seducă intelectul.

Cel mai bun exemplu este literatura, deoarece mereu va fi una dintre materiile esențiale în procesul educativ, și probabil, cea mai potrivită materie care poate folosi arta seducției intelectuale. Profesorul trebuie să știe cum să le atragă și să le mențină atenția elevilor/studenţilor asupra a ceea ce predă, să-și facă materia interesantă pentru elevi.

Următorul invitat a fost Daniel David, rector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și profesor de psihologie clinică și psihoterapie. Tema conferinţei sale s-a intitulat „Noua educație în cadrul revoluției 4.0+”, iar în cadrul acesteia a vorbit despre diferitele etape ale revoluției industriale pe care civilizația umană le-a parcurs de-a lungul secolelor și ce implicații au avut în educația noastră.

  • Prima etapă a fost mecanizarea (1.0) – prin introducerea unor mașini sau aparate care scuteau omul de munca fizică sau intelectuală de până atunci.
  • A doua etapă a fost electrificarea (2.0) – ceea ce a dus la schimbarea proceselor industriale și ne-a ajutat să trecem de la încălzirea pe cărbune, la încălzirea pe bază de curent electric.
  • A treia etapă a fost digitalizarea (3.0) – pe care am început să o descoperim și care l-a ajutat pe om să-și treacă afacerea în mediul online pentru a aduna mai ușor potențiali clienți.
  • Și ultima, dar nu cea din urmă, a fost conectivitatea (4.0) – care ne pune în față un spectru larg de informații de care ne putem folosi pentru a ne educa. Dacă nu știm ceva e îndeajuns să dăm „search” pe Google și găsim informația de care avem nevoie.

Este un lucru bun faptul că avem atât de mult acces la informație și ar trebui să profităm de acest avantaj, dar să fim şi conştienţi de pericolele dezinformării.

Joi seara, invitatul care a început programul conferinţelor a fost regizorul de teatru român Felix Alexa. Tema sa a fost „Teatrul: O meserie care „se fură” sau care „te fură”?”, în dialog cu domnul Sever Voinescu. S-a discutat despre faptul că arta teatrală se transmite de la o generație la alta și efectul pedagogic există în arta pe care oamenii o creează.

Regizorul îl instruiește pe actor și îi spune ce vrea de la el. Teatrul are capacitatea de a educa și forma actorul, ajutându-l să-și descopere individualitatea. Este interesant cum se poate învăța o artă care, la rândul ei, este menită să îi învețe pe alții.

Al doilea invitat din această seară a fost Vlad Gaivoronschi, arhitect și profesor la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Politehnice din Timișoara. Subiectul abordat de el a fost intitulat „Mediul construit / peisaj arhitectural”. S-a vorbit despre relația organică dintre corpul nostru și ceea ce se află în jurul nostru, adică peisajul arhitectural pe care îl trăim și ne influențează în trei moduri diferite: ca siluetă, adică prin diferitele forme pe care le observăm zilnic și care ne rămân în memorie; ca atmosferă, adică simțim aerul pe care îl respirăm, simțim căldura sau frigul de afară, auzim vântul care bate etc.; universul spațial care ne modelează viața prin cum percepem peisajul din jurul nostru și cum ne orientăm.

La fel este văzută și educația – un fel de peisaj arhitectural care este, de fapt, oglinda prin care se reflectă respectul de sine.

Ultimele conferințe de vineri seara l-au avut ca prim invitat pe Sever Voinescu, redactorul-șef al publicației „Dilema Veche”. Conferinţa sa a fost intitulată „Ceea ce nu se poate învăța niciunde” şi în cadrul acesteia s-a vorbit despre educație şi importanţa ei. În ultimii 30 de ani am trecut prin multe reforme ale educației, iar o teorie vehiculată des este că omenirea a ajuns în punctul în care nu mai știe cum să-și formeze viitorul și se îndreaptă spre o criză a educației.

Valeriu Stoica a fost cel care a închis seria Conferințelor Dilema Veche. Jurist și profesor de drept civil la Facultatea de Drept din București, el a vorbit despre „Pedagogia juridică, între învăț și dezvăț”. Conform spuselor sale, dacă într-o comunitate nu există buni cetățeni și profesioniști care știu cum și când să aplice legea, atunci, potrivit valorilor și principiilor democrației și capitalismului, societatea nu este capabilă de organizare.

Potrivit acestuia, ceea ce se află la baza culturii libertății este cultura juridică.

Distribuie:

Armina Vastag

Armina Vastag

Articole recente:

Ne bucuram ca vrei sa te implici

Cum crezi că ar arăta lumea din jurul tău dacă fiecare dintre noi ar face zilnic câte o faptă bună? Cum s-ar simți fiecare dintre noi dacă ar contribui la schimbarea în bine a unui alt destin?
Nu știm răspunsul pentru toată lumea, dar pentru noi e deja clar că ne simțim bine! Și pentru că ne place să împărțim…bunătatea, poveștile și dulciurile, căutăm colegi de echipă!