„Unii oameni deschid ferestrele caselor, dar mie îmi plac interioarele și nu-mi pasă de ferestre. Îmi place să pătrund mai adânc într-o casă și să descopăr ceea ce se ascunde sub lucruri.”

Așa sună unul dintre citatele memorabile dintr-un volum de neratat dedicat unui cineast vizionar, cunoscut pentru stilul suprarealist al filmelor sale și pentru capacitatea de a crea o atmosferă aflată mereu la limita dintre vis și realitate.

Cartea Spațiul viselor ne oferă o incursiune intimă în mintea enigmatică a regizorului David Lynch. Este un hibrid de biografie cu memorii, alternând între relatările jurnalistei Kristine McKenna și reflecțiile personale ale acestuia. În prefața cărții, autoarea clarifică de la început: „Ceea ce citiți aici este, în principiu, o conversație purtată de o persoană cu propria sa biografie.”

David Lynch (1946 – 2025) a fost un regizor și scenarist american renumit pentru dualitatea universului său artistic, o lume a contrariilor, unde binele și răul coexistă. Filmele sale sunt despre complexitatea naturii umane, reflectând încercarea de a reconcilia aspecte contradictorii ale existenței.​ A intrat în lumina reflectoarelor în 1977, cu filmul său de debut, Eraserhead, care a impresionat prin atmosfera suprarealistă, coloana sonoră și estetica neconvențională. A fost nominalizat de trei ori la Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, pentru filmele The Elephant Man, Blue Velvet și Mulholland Drive, și a câștigat Palme d’Or pentru Wild at Heart. În anul 1990 a revoluționat industria televiziunii, cu faimosul serial Twin Peaks.

Regizorul își descrie copilăria din anii ’50 ca pe un univers plin de lumină și inocență, dar cu umbre subtile ce se strecoară în peisaj. Imaginile idilice ale unei Americi prospere coexistă cu un sentiment difuz de neliniște, o temă recurentă în filmele sale. A fost un copil carismatic, talentat la desen, încurajat să exploreze liber imaginația. Această perioadă avea să devină nucleul estetic al creațiilor sale viitoare. Jurnalista Kristine McKenna, în cartea „Spațiul viselor”, subliniază esența acestui univers paradoxal: „Pentru Lynch, anii 1950 nu s-au terminat cu adevărat niciodată.”.

Personajele din filmele sale par a fi reflexii ale propriei lumi interioare. David Lynch se proiectează constant în ele, mai ales în cele masculine – contemplative, neliniștite, mereu în căutarea unui adevăr care scapă – funcționează ca alter ego-uri ale acestuia. Fie că este vorba despre Henry din Eraserhead, Jeffrey Beaumont din Blue Velvet sau agentul Dale Cooper din Twin Peaks, personajele dețin aceleași gânduri și frici. Prin intermediul lor, regizorul își explorează obsesiile, memoria, și întrebările existențiale, construind o cinematografie care este, în esență, o formă de introspecție continuă.

Cartea surprinde numeroase episoade semnificative din viața lui David Lynch. De exemplu, momentul în care, ca student la Pennsylvania Academy of the Fine Arts, a avut o revelație privind transformarea picturii în mișcare. Revelație care l-a condus spre cinema: „Am auzit șuieratul vântului, iar apoi am văzut ceva mișcându-se, iar șuieratul vântului era la fel de important ca imaginea în mișcare – trebuiau să fie sunet și imagine, mișcându-se împreună prin timp.”.

Un alt detaliu redat în carte este modul riguros, aproape ritualic, de a lucra al lui Lynch. Obișnuia să bea milkshake-uri zilnic în perioada în care lucra la Eraserhead, folosind rutina ca pe un combustibil al creativității. În plus, era profund atașat de colaboratorii săi, în special de cei cu care a construit relații artistice de lungă durată. Jack Nance, protagonistul din Eraserhead, este una dintre figurile centrale din perioada sa timpurie. Ulterior, compozitorul Angelo Badalamenti avea să devină o prezență sonoră definitorie a lumii lynchiene, contribuind la atmosfera stranie și hipnotică din filmele sale. Un alt colaborator remarcabil este actorul Kyle MacLachlan, considerat un alter ego cinematografic al lui Lynch. Cei doi au lucrat împreună la Dune (1984), Blue Velvet (1986) și, mai ales, Twin Peaks (1990–1991, 2017), unde a dat viață celebrului agent special Dale Cooper.

Un aspect esențial al vieții și creației lui Lynch a fost meditația transcendentală, pe care o considera cheia către creativitate. I-a modelat atât viziunea artistică, cât și felul de a trăi. În plus, a fost dedicat și altor forme de artă, precum pictura, fotografia, muzica și designul de mobilier, evidențiate în volum. A fost un artist complet, care nu s-a limitat niciodată la un singur domeniu creativ.

Deși cartea dezvăluie momente importante din viața sa, esența lui David Lynch rămâne un mister. Preferă ca filmele sale să fie „simțite” și mai puțin analizate rațional, iar aceeași filozofie pare să guverneze și structura cărții. Perspectiva sa asupra artei este profund personală, iar cititorul este invitat să se lase complet absorbit de universul lynchian, fără a căuta explicații.

Spațiul viselor nu este o simplă carte biografică sau de memorii, ci o invitație de a pătrunde în mintea unui artist vizionar, de a explora un univers în care realitatea se dizolvă în vis. Prin structura originală și tonalitatea introspectivă, cartea devine o experiență la fel de tulburătoare și captivantă precum filmele lui Lynch. Un volum esențial pentru cititorii pasionați de cinematografie, artă și explorarea complexității procesului creativ.