De-al lungul anilor, Universitatea de Vest din Timișoara s-a implicat în diferite proiecte legate de dezvoltare durabilă, sustenabilitate și protecția mediului. Anul acesta, implicarea s-a concretizat prin proiectul „Luna verde în UVT”, care reprezintă o continuare a „Săptămânii verzi în UVT”, și a inclus diverse activități pentru a stârni interesul studenților și al comunității pentru probleme legate de mediu. 

Printre acestea s-au numărat workshop-uri cu scopul de a-i învăța pe participanți să aibă o viziune mai bună în ceea ce privește dezvoltarea și sustenabilitatea mediului înconjurător. De asemenea, a fost inițiat festivalul „Robotică@FMI în cadrul Romanian Science Festival”, al cărui scop a fost de a promova educația în domeniul STEAM prin metode non-formale, dedicate publicului larg. Evenimentul presupune implicarea unor echipe de studenți și cadre didactice din cadrul FMI care vor interacționa cu pasionații de științe. Totodată, pe durata lui se vor realiza demonstrații cu ajutorul echipamentelor de robotică din dotare facultății.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara a ținut să pună în evidență valoarea parteneriatului cu Comisia Europeană în organizarea acestor evenimente: „Această reușită reprezintă o confirmare a relevanței Universității de Vest din Timișoara în context european, atât din perspectiva interesului pentru tranziția verde și digitală, precum și din perspectiva importanței demersului educațional în raport cu comunitatea din care face parte. Universitatea de Vest din Timișoara promovează în mod activ dezvoltarea culturii civice și a comportamentelor pro-environment.[…]

Ce însemnătate a avut evenimentul?

Pentru a răspunde la această întrebare, am stat de vorbă cu Alexandra Petcu, organizatoarea proiectului.

De unde a pornit ideea de a organiza acest eveniment la UVT?

Totul a început acum 6 ani, atunci când s-a realizat prima ediție a săptămânii verzi la UVT. Inițiativa de a introduce o astfel de săptămână în fiecare an a pornit odată cu un eveniment pe tema opțiunilor de înverzire a universităților.

În timp, conceptul a evoluat, iar în anul 2021 s-a aderat la „Săptămâna Verde Europeană”. Acest lucru s-a decis din două motive. Primul ar fi acela că oferă posibilitatea de raportare la alte evenimente de acest fel, iar al doilea ar fi că putem să discutăm cu altă însemnătate despre ce înseamnă cu adevărat o înverzire a unui sistem academic, atunci când avem înclinare spre procese noi.

De ce considerați că este important ca studenții să fie la curent cu problemele legate de mediul înconjurător?

Mă bucur să observ faptul că studenții se preocupă activ față de ceea ce înseamnă tranziția către un mod de viață sustenabil. Prin evenimentul dedicat metodelor de reciclare a uleiurilor alimentare uzate, am observat că pe eșantionul de participanți nu mai există obiceiuri alimentare nesustenabile.

Cu ajutorul generației tinere putem să arătăm că, până la reciclare, primul pas este de a reduce deșeurile pe care le generăm. Din acest motiv, considerăm că pentru a da naștere unei schimbări reale în comunitate, este foarte important să ne concentrăm pe implicarea tinerilor care fac acest lucru pe o perioadă durabilă.

Care au fost cele mai dificile aspecte ale acestor proiecte? Dar cele care au adus cele mai multe satisfacții?

Anul acesta, ca urmare a faptului că la nivelul UVT funcționează o structură de inovare, am decis să deschidem complet săptămâna verde pentru propuneri care vin din partea comunităților. Aș spune că singura parte dificilă în acest proces este faptul că suntem la primii pași în ceea ce înseamnă inovarea deschisă și în ceea ce înseamnă curajul de a propune evenimente.

De asemenea, aș mai puncta un amănunt. Fiind la a 5-a ediție, care de data asta face parte dintr-o „lună verde”, tot ce a însemnat această deschidere către comunitate a fost și un exercițiu pentru a înțelege ce înseamnă tranziția spre o economie circulară, un stil de viață verde și durabil. Am abordat și un demers cultural care promovează spații estetice, funcționale și durabile.

Puteți da detalii și despre alte demersuri „verzi” ale UVT? 

Da. Acestea se desfășoară pe mai multe planuri și îmi place să menționez că privim UVT-ul din perspectiva a trei roluri: de educator, de inovator și de consumator. Din perspectiva de consumator, în UVT s-a trecut de la o procesare unică a deșeurilor cu un singur furnizor, la o colaborare cu unul care preia deșeurile colectate selectiv.

Eforturile universității sunt remunerate printr-o taxă, care se transmite tuturor celor care au depus deșeuri de hârtie, de plastic sau de sticlă. Dacă vorbim despre un colector urban standard, acest lucru nu se întâmplă. Motiv pentru care nu doar că se vede acest lucru la nivel de impact economic, pentru că a scăzut costul cu prelucrare a deșeurilor, dar au și crescut veniturile care justifică aceste eforturi.

Dacă vorbim despre partea de inovator, avem cercetători care lucrează în Institutul de Cercetări Avansate de Mediu. Acestea se ocupă de proiectele de economie circulară și de energii regenerabile, în colaborare cu alte universități europene.

Dacă ne referim la UVT ca și educator, avem puse la dispoziție discipline complementare, care vizează psihologia mediului, dezvoltarea durabilă, dar și planificarea teritorială sustenabilă.

Intenționați să organizați în viitor alte proiecte de acest gen? Dacă da, care ar fi acelea?

Ceea ce avem în gând este să menținem existența unei luni verzi la UVT și să o completăm cu o săptămână a dezvoltării durabile. Componenta de tranziție verde reprezintă doar una dintre dimensiunile dezvoltării durabile.

Pe de altă parte, urmează să introducem un curs postuniversitar de expert în dezvoltare durabilă pe partea de administrație publică.