O urmăresc de ceva timp pe rețelele de socializare și nu aveam cum să nu remarc bunătatea ei. Pasiunea, dorința de schimbare și rezolvarea problemelor sunt doar câteva dintre atributele care o descriu pe Roxana Damaschin-Țecu. Un nume la fel de sonor, precum proiectele pe care le reprezintă. Care nu sunt deloc puține: Un Loc, NESsT, Pentru Voi și Oil Right. Acestea au avut rolul de a soluționa probleme sociale critice și de a crea oportunități pentru cei dezavantajați.
Mi-aș fi dorit să o văd față în față, dar online-ul nu m-a oprit s-o cunosc. Chiar și așa, am simțit-o foarte aproape. Este prietenoasă și ne-am înțeles perfect, încă de la primele fraze. Am vrut să-i aflu întreaga poveste despre cum e să fii antreprenor social și nu unul orientat pe business. Un antreprenor orientat pe bunăstarea și dezvoltarea mediului și a comunității din care face parte.
Roxana a fost un copil cuminte și silitor, mereu cu temele făcute. Ba chiar, îi ajuta și pe colegii din clasă. Își amintește că la un moment dat în liceu a făcut „o lucrare la o sesiune de Comunicări științifice pentru liceeni, despre copilașii care cerșeau pe treptele Catedralei din Orăștie, orașul în care locuiam”, înțelegând de pe atunci lipsa de oportunități egale dintre oameni. Totuși, crede că a devenit mai conștientă de aceste aspecte când a devenit adult. „În diferite situații, mi-am dat seama ce diferență mare face în viața unui om contextul în care s-a născut și șansele pe care le are la educație, la o familie iubitoare, la condiții decente. Ce diferențe mari fac deosebirile astea în traseul de adult al diferiților oameni. Mi se pare tare nedreaptă lipsa asta de oportunități egale și, devenind conștientă de treaba asta, am ales să mă implic”, mi-a povestit Roxana.
S-a mutat la Timișoara, fiind licențiată în Economie la Universitatea de Vest din Timișoara. Cu masterul a fost puțin mai complicată situația. „Am fost la un program de master în Franța, în cadrul École Supérieure de Commerce International (ESCI). Eram studentă aici și era un master de patru semestre și am făcut două semestre în Franța”. Primul ei loc de muncă l-a avut după cele două semestre de școală din Franța. „Trebuia să fac și eu practică și am ajuns să lucrez în Germania, la Centrul Cultural Franco-German din Karlsruhe. A fost prima experiență de muncă și a fost incredibil de fain! O consider o experiență formatoare pentru mine. Prin munca de acolo am descoperit lumea ONG-urilor și conceptul de societate civilă. Am știut când m-am întors în țară că vreau să lucrez în domeniul cultural sau social”, mi-a spus Roxana.
Când s-a întors în România, a avut o surpriză neplăcută. Din cauza unor chestiuni birocratice, nu a fost recunoscut acest master în România și a renunțat.
O perioadă foarte intensă și cu multă pasiune
Anul 2002 a venit însă și cu vești bune. „Am văzut că Fundația Pentru Voi, un ONG care oferă servicii comunitare în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Local și militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale, recruta în acel moment. M-a atras acest job, chiar dacă nu știam nimic de zona de dizabilitate intelectuală, dar știam că vreau să învăț. Așa a început povestea implicării mele în acest domeniu”.
Roxana a început la Pentru Voi ca asistent manager. A lucrat mult și a învățat și mai mult. Spune că „era și o perioadă foarte intensă și cu multă pasiune”. După, s-a ocupat de proiecte, scris proiecte, obținut finanțări, puțin și pe partea de comunicare și în ultimii ani, a început să coordoneze un centru de zi. „Am lucrat la punerea pe picioare a uneia dintre primele întreprinderi sociale din țară, acest lucru fiind în 2004-2005. Am lansat o brutărie care oferea loc de muncă beneficiarilor fundației. A fost fain să punem pe picioare de la zero businessul acesta, în perioada aia cu adevărat de început și de pionierat”.
Lucrând pentru brutărie, în etapa de planificare, Roxana a ajuns să afle de o organizație care nu lucra în România la momentul acela, dar care oferea formare și sprijin antreprenorilor sociali – NESsT. Este o organizație care combină misiunea non-profit sau socială, orientată pe impact de mediu sau impact social, cu un mindset de business. Încă din 1997 promovează și sprijină inițiativele de antreprenoriat social și întreprinderile sociale din Europa Centrală și de Vest, precum și în America de Sud. Organizația acoperea și România, prin biroul lor de la Budapesta. Astfel, Roxana a beneficiat de programele de la NESsT, a pus pe picioare brutăria și a funcționat câțiva ani.
De la beneficiar NESsT, la membru NESsT
Tot în 2005, s-a apucat de un master pe Științele Sociale, tot în cadrul Universității de Vest, pe care l-a și terminat. Era deja la Pentru voi de mai bine de șase ani și simțea nevoia să se implice în altceva. „Când am văzut că NESsT se gândea să-și extindă operațiunile și în România și căutau un coordonator, am aplicat și am luat jobul. Aproape șase luni am lucrat jumătate de normă la Petru Voi și jumătate la NESsT. După care m-am desprins de Pentru voi”.
În 2008, a început ca fiind Enterprise Development Director pentru România. După aceea a devenit Enterprise Development Director pentru Europa Centrală și de Est în Ungaria, Polonia, Croația Slovacia, Cehia și România, susţinând în această funcţie dezvoltarea de întreprinderi sociale. În 2012, pentru toată munca depusă a primit prestigiosul titlu de Eisenhower Fellow și a făcut parte dintre cei 20 de tineri din întreaga lume care au participat la programul intensiv în Statele Unite ale Americii, oferit de Eisenhower Fellowships.
În perioada de Fellowship, Roxana a avut parte de un program intens. Între New Orleans și Seattle, a avut peste 60 de întâlniri unde a schimbat și colaborat cu diverse personalități. „A fost impresionant! Datorită muncii pe care o făceam, am fost recomandată de Irina Anghel (Secretar General South Eastern European Private Equity and Venture Capital Association), primind și ea titlul de Eisenhower Fellow cu ceva ani înainte. Am cunoscut-o profesional în cadrul NESsT. Fellowship a însemnat că mai bine de două luni am putut avea o experiență formatoare. Am avut posibilitatea să mă întâlnesc cu toți cei pe care mi i-am dorit să-i cunosc pe zona de social business și impact din S.U.A. Am avut întâlniri și am avut de învățat de la oameni din administrație, chiar și din administrația Obama. Se crease pe lângă Casa Albă o unitate de dezvoltare de social business și am avut o întâlnire chiar cu cel care conduce această unitate cu profil de antreprenoriat social”.
După această experiență valoroasă, a urcat încă o treaptă, având și un rol global în cadrul NESsT. Roxana s-a implicat și în munca pe care NESsT o face în America de Sud.
Pasul următor… ceva pe cont propriu
După 10 ani, a zis că e timpul pentru pasul următor, și anume ceva antreprenorial pe cont propriu. „Desprinderea de NESsT a fost destul de grea. Nu sunt chiar de tot desprinsă. Sunt încă reprezentantul legal al NESsT România și membru al Consiliului director în NESsT”.
În 2018, a devenit membru în Consiliul Director UiPath, chiar în aceeași perioadă, Roxana a creat la Timișoara Un Loc. Este un program de dezinstituționalizare și de sprijin al traiul în comunitate, pentru adulți cu dizabilități. Programul este susținut de Fundația de Abilitare Speranța. „Un Loc a început cumva latent, încă din vremurile la care lucram la Pentru Voi. În 2004-2005 am cunoscut-o pe Elisabeta Moldovan, care a petrecut 25 de ani în instituțiile rezidențiale de stat. Am ajuns să mergem într-o tabără de vară și să împărțim camera acolo. Am descoperit-o pe Elisabeta și poveștile ei despre experiența instituției, abandonului și ce se întâmplă în instituțiile astea. Cunoscând-o pe ea, așa om fain și bun, corect, blând și minunat, creșterea frustrarea mea din cauza lipsei de oportunități egale. Mă gândeam doar ce nedrept e. Oamenii aceștia au fost abandonați de proprii părinți și sitemul, care ar trebui să-i îngrijească, îi traumatiza și mai mult”.
Relația Roxanei cu Eli nu s-a întrerupt după acea tabără. Ba chiar, au devenit bune prietene. „După cei 10 ani de NESsT, vorbeam într-o după masa cu ea, chiar eram la Ceva de Spus, unde e co-președintele. Ne uitam pe niște rapoarte și era marea frustrarea. În ciuda tuturor strategiilor frumoase, despre ce bine o să le fie persoanelor cu dizabilități în țara asta, numărul celor instituționalizați nu doar că nu scădea, din contră, creștea. Noi facem advocacy, dar uite că lucrurile în practică, în viața oamenilor, e cam tot aceeași. Poate s-au mai îmbunătățit condițiile fizice, au apă caldă zilnic, însă calitatea vieții și posibilitățile de a alege și de a fi conștient de tine și potențialul tău, nu există în instituțiile astea”.
Tocmai de aceea, în acea după masă de iulie, Roxana a decis să facă ceva. „Țin minte și acum. Am zis ok, hai să facem noi ceva. Împreună”. Povestea Elisabetei și experiența ei au fost cele care au declanșat această decizie. A durat ceva coacerea și cristalizarea și găsitul formatului și parteneriatelor. Drept urmare, în 2018 s-a născut Un Loc, chiar pe 3 decembrie, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități.
A durat aproape un an să încheie parteneriate cu autoritățile locale, să închirieze apartamente, să le licențieze, să aibă parteneriate cu psihologi. Din 2019 s-au mutat și locatarii. „Acum sunt trei apartamente licențiate pe post de locuințe protejate. Avem planuri de a crea noi astfel de spații în anul următor. Toate se întâmplă în parteneriat cu publicul privat, cu Direcțiile Generale de Asistență Generală și Protecția Copilului. Avem un parteneriat de trei ani pentru șase persoane din Timiș. Acum încheiem un parteneriat cu cei din Sibiu. Vrem să creștem, să sprijinim cam 5-7 oameni pe an”.
Este foarte greu pentru persoanele dezinstituționalizate să înceapă o viață nouă. Ei fac față multor provocări, însă echipa de la Un Loc are o echipă bine pregătită pentru a-i ajuta. „Avem lucrători sociali, asistenți, psihologi cu care avem sesiuni săptămânale de consiliere. Unii din locatari sunt ajutați să se înscrie în programul de recuperare a decalajului educațional – A doua șansă. Sunt persoane de peste 40 ani care sunt în clasa întâi sau au absolvit patru clase. Sunt foarte multe de recuperat, dar sunt eroii noștri. Au avut curajul să facă acest pas”. Au fost primii care și-au dorit atât de mult să iasă și-au ales să aibă încredere în echipa Un Loc. Nu se știau de dinainte, Roxana crede că este de admirat acest lucru. Organizația colaborează și cu Ceva de Spus, având des proiecte împreună și unde Roxana este membră în consiliul consultativ.
Pandemia a îngreunat însă activitatea organizației. Au fost afectați pe zona de fundraising. „Chiar în februarie câștigasem o finanțare pe care la finalul lunii martie, finanțatorul ne-a cerut rugat să o rambursăm. Era perioada nebună când nu se găsea nimic și fiecare leu și mască era extrem de prețioasă. Cu această finanțare voiau să sprijine linia întâi din spitale, lucru de înțeles”. Un Loc a fost afectat și pe zona de activități în comunitate. „Marea noastră promisiune pentru locatari era participarea, implicarea în viața socială activă. Am apucat puțin în ianuarie și februarie. Am mers la operă, balet, filme, patinoar, dar după, toate acestea au dispărut”. Au fost afectați și pe partea de locuri de muncă. Nimeni nu angaja în acea perioadă. Cei care au fost sprijiniți cu un loc de muncă în februarie, au fost printre primii dați afară în martie. Roxana mi-a povestit că a apărut „multă frustrare, neînțelegere, replici . A fost de greu emoțional. Am început să facem activitățile în online. Nu ne-am mai întâlnit și ne este tare dor să revenim”.
Un alt proiect lăudabil, dar ceva mai recent realizat, este Oil Right. Ideea nu este nouă, este modelul pe care îl implementează OilRight Slovenia. Roxana spune că a aflat de acest proiect la un eveniment. „Prin 2016-2017, fiind încă membru NESsT, în Zagreb, am participat la un eveniment de pitching și de sprijinit startup-uri. Acolo i-am văzut pe scenă și mi-a plăcut mult. Am știut din start că e un model cu mult sens pe partea de mediu și un model care are potențial de a implica comunitatea”. Fiecare dintre noi poate să devină furnizor prin dezvoltarea unui mic gest reflex de a pune uleiul din tigaie, filtrat de bucățile de mâncare, într-un borcan și de a anunța când este plin. Cei de la Oil Right vor veni să-l ia sau putem merge pâna la sediul lor în cadrul AMBASADA – building.a.community.
Acest business social eco-inclusiv este și un creator de joburi de tip muncitor necalificat, povestește Roxana. „Pot lucra persoanele sprijinite de Un Loc, cu trecut instituțional sau cu dizabilități. Ei pot lucra fie pe partea de colectare, merg cu colegul nostru cu autobuzul la locatari pentru a colecta uleiul. Intră în scările de bloc, lasă recipientele goale, vin, descarcă la sediu, le pun în butoaiele mari. Fie se implică în filtrare, în facerea lumânărilor, ambalarea produsului finit. Acestea activități, fiind făcute cu ușurință de aceste persoane”.
În Timișoara mai există și Borcanul cu ulei, o inițiativă de colectare a uleiului, dar Roxana spune că „am vorbit cu ei și am agreat să construim împreună pe ce au construi ei. Suntem împreună și am trecut la pasul următor – de la colectare și reutilizarea deșeului într-un produs”. Au muncit pentru a face un business plan în jurul ideii care să fie adaptat realității locale. Proiectul a primit finanțare europeană de 100.000 euro în cadrul unui accelerator de întreprinderi sociale, din care își asigură funcționarea în primii doi ani. Vorbim de salarii și achiziții de echipamente. Pe 15 decembrie a fost prima zi de colectare la sediu. Este nevoie de 100 de litri de ulei pentru a începe producția lumânărilor, care va avea loc în februarie.
Roxana crede că primul lucru pe care ar trebui să-l schimbăm la noi în țară pentru ca impactul acțiunilor să fie mai mare este mentalitatea. „Mentalitatea asta de sunt prea mic și sunt doar o picătură trebuie schimbată. Nu trebuie să te descurajezi și să te gândești că dacă nu poți rezolva o problemă în întregime, de ce să mai faci un pas mic. Trebuie să te gândești exact invers. Cu pași mici poți ajunge departe și impactul poate fi mai mare”.
*Fotografiile sunt preluate de pe următoarele pagini de Facebook: Roxana Damaschin Tecu, Un Loc, OilRightRo, NESsT Romania.
