Reuniunea festivă cu ocazia a 50 de ani de existență a „Forumului studențesc” a avut loc la finalul lunii octombrie în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara. Scopul evenimentului a fost de a celebra 55 de ani de presă studențească în Timișoara și 50 de ani de la apariția primei ediții a revistei. Revista „Forum studențesc” a apărut în anul 1973 prin unirea celor 4 reviste studențești timișorene – Scalpelu’ (a Universității de Medicină), Micron (a Politehnicii), Agraria (a Agronomiei) și Forum (a Universității de Vest). Cele patru reviste funcționau încă din 1968, iar până în 1989 principala tematică a fost viața studențească. Unirea celor patru reviste într-una singură a fost o oportunitate pentru mediul universitar timișorean, cât și pentru acoperirea unui spectru mai larg de activități.
În cadrul reuniunii, foști membri ai Forumului au ținut mai multe discursuri în care și-au reamintit momentele din timpul studenției ca redactori. Gheorghe Crișan, organizatorul evenimentului, dar și redactor-șef timp de 5 ani al revistei, a povestit publicului că toate câștigurile din vânzarea publicației erau cheltuite cu scopul de a trimite studenții în vacanță. Acesta a mai spus că vacanțele erau un beneficiu pentru tinerii redactori, deoarece consolida echipa. De asemenea, redactorul-șef a anunțat digitalizarea Forumului studențesc, de la prima ediție, până la ultima.
Fostul redactor al revistei Micron a punctat importanța existenței unei reviste studențești:
„De ce este nevoie de presă studențească? Pentru că studenții au curajul sincerității; ba mai mult decât atât, ei au datoria sincerității, pentru că au nebunia de a gândi o lume așa cum trebuie!”
În cadrul evenimentului s-au acordat Diplome de excelență pentru cei care au excelat și continuă să exceleze în domeniul mass-media. Printre premianți se numără Gheorghe Crișan, Constantin Mărăscu, Lia Lucia Epure (Petric) și Constantin Duma.
„Fiind o revistă studențească, s-a încercat ca ea să arate cât mai vie, originală, atractivă, pentru a ieși în evidență față de ternul presei de partid, motiv pentru care tipografia a devenit un veritabil poligon de încercare, în care s-au forțat limitele tehnice și în care au prins viață năzbâtiile grafice studențești, spre satisfacția prietenilor noștri tipografi, plictisiți de banalul presei cotidiene”, a spus Gheorghe Crișan.
Revista a fost apreciată în mediul universitar al vremii, iar drept răsplată a câștigat o serie de elemente pozitive: un colectiv de redacție mai valoros și mai numeros, format din studenți de la toate facultățile, condus de un student, creșterea tirajului la peste 10.500 de exemplare, obținerea unor resurse financiare importante, apariția regulată (lunară) a revistei (la prețul de 1-2 lei/ exemplar), remunerarea autorilor cu realizări de excepție, mutarea sediului redacției la Casa de Cultură a Studenților, acces la toate dotările din centrul universitar Timișoara ale asociațiilor studenților, printre care și accesul gratuit la mijloacele de transport, utile pentru difuzarea operativă a revistei și pentru deplasările de documentare în alte localități sau pentru acțiuni recreative cu întregul colectiv redacțional.
În „Forum studențesc” au apărut articole sociale, fotografii, caricaturi, știri studențești despre boboci sau absolvenți, cămine studențești, vacanțe, excursii, stațiuni și muncă patriotică.
,,O particularitate a revistei Forum studențesc, ce o individualiza în spațiul cultural universitar, era promovarea permanentă a literaturii și artei SF, pe lângă rubrica de profil – fiind editat, perodic, și un supliment (fanzin) numit Paradox, cu contribuția membrilor Cenaclului studențesc H. G. Wells, sub îngrijirea lui Viorel Marineasa (metodistul cenaclului) și, respectiv, Cornel Secu. Remarcabile au fost și strădaniile revistei Forum studențesc de a promova zone de avangardă ale limbii și culturii, aflate la limita acceptului de către autoritățile comuniste ale acelor ani, precum muzica pop, rock etc. (rubrica Sinteze) sau susținerea limbii Esperanto.
Nu în ultimul rând, revista Forum studențesc a fost – inclusiv prin colaborarea cu cercul de profil al Casei de cultură a studenților – o veritabilă școală de presă și de intelectuali de prestigiu, mulți dintre membrii colectivului redacțional devenind, în timp, reputați ziariști, oameni de cultură și litere, distinse cadre universitare”, a adăugat Gheorghe Crișan, redactor-șef al revistei între 1977-1981 pentru PostModernism.
