În perioada 17-19 februarie, Timișoara a devenit oficial Capitală Europeană a Culturii. Pe durata weekendului, orașul de pe Bega a găzduit peste 120 de evenimente, de la expoziții și piese de teatru, până la concerte în aer liber și premiere de film. Pe durata întregului an sunt așteptate în medie 30 de evenimente pe săptămână, destule încât să te scoată afară din casă.
Proiectul de Capitală Europeană a Culturii presupune o colaborare strânsă între autorități, oameni de cultură și cetățeni în fiecare țară câștigătoare a acestui prestigios titlu. În cadrul său, sute de artiști, instituții, voluntari și cetățeni se implică în construirea de proiecte durabile în orașul sau regiunea lor, contribuind astfel la dezvoltarea culturală, socială și economică a comunității.
Dintre foarte multele opţiuni de evenimente culturale pe care le-am avut în weekendul Marii Deschideri, iată mai jos cinci care ne-au plăcut în mod special.
Istoria revoluţionară a Timişoarei, în dialog cu cea poloneză
La „Memorialul Revoluției din Timișoara” a avut loc vernisarea expoziției „Istoria Revoluției Solidaritatea din Polonia” realizată de Institutul Polonez din București. Acest vernisaj a făcut parte din proiectul „Timișoara, cultura Rezistenței împotriva comunismului”, proiect ce aparține de Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a culturii în anul 2023”.

La vernisarea expoziției au luat cuvântul domnul Gino Rado, președintele Memorialului Revoluției și domnul Wojciech Mrozowski, directorul adjunct al Institutului Polonez din București. Mrozowski ne-a povestit cum revoluția din Polonia, spre deosebire de cea din România, a fost una pașnică și cum mișcarea socială „Solidaritatea” a ajutat oamenii să se organizeze și să-și exprime dorințele. Astfel, autoritățile comuniste din țară au fost obligate să încheie acorduri cu sindicaliștii. Sloganul mișcării sociale a fost „Nu există libertate fără solidaritate!” și a rămas în mintea polonezilor ani buni. Datorită determinării a mii de oameni în 1989, Polonia a devenit prima țară a așa numitului bloc estic care a determinat organizarea de alegeri parlamentare parțiale libere.
După vernisaj, participanții au putut viziona filmul „Wymazać Naród” | „Erase the Nation”, un film de 28 de minute despre războiul din Ucraina.
La Memorialul Revoluției se află și expozițiile permanente despre Revoluția din Timișoara, Revoluția din orașele martir, perioada comunistă și Războiul Rece.



Muzica și spectacolul aerian din Piața Unirii
Mii de oameni s-au îngrămădit vineri seara în Piaţa Unirii să vadă, să asculte și să simtă vibrațiile transmise de artiști. Reprezentațiile muzicale au avut loc pe o scenă imensă amplasată în piaţă, iar spectacolul s-a extins şi pe cerul de deasupra oraşului, printr-un show aerian inedit.
Primii care au urcat pe scenă au fost Doctorul Sinteză & K-lu, urmați de Implant Pentru Refuz și invitații speciali: Adrian Despot, Dan Byron, Ovidiu Takacs, Ovidiu Vinereanu, Dora Gaitanovici și solista ucraineancă Alyona Alyona. Seara a continuat cu Muaré Experience – un performance intens care îmbină muzica trupei Duchamp Pilot și show-ul aerian al companiei spaniole Voalá Project. Din 2008, Voalá a zburat pe cerul a 30 de țări diferite și a participat la festivaluri și evenimente artistice în cele mai importante capitale culturale ale lumii.



Următorii care au urcat pe scenă au fost Taraf de Caliu, împreună cu trupa Impex, țambalistul Alexei Ciobanu și clarinetistul Filip Simeonov. Cunoscuți și apreciați în întreaga lume, muzicienii din Clejani sunt ultima generație de lăutari care duc mai departe această muzică tradițională din sudul României. Prima zi a Deschiderii s-a încheiat cu house-ul melodic al DJ-ului german Fritz Kalkbrenner. Acesta își construiește muzica pe moștenirea sonoră a Berlinului de Est de la mijlocul anilor ‘90 și își folosește propria voce în înregistrări și spectacole live.
Pepiniera: 1.306 plante pentru Timișoara
Pe lângă concerte și expoziții, a avut loc și deschiderea Pepinierei inedite amplasate în Piața Operei pe o schelă uriaşă. În prima oră de la deschidere, în Pepinieră au urcat peste 100 de persoane.
Pepiniera este o instalație metalică temporară de 5 etaje, care ne permite să vedem Piața din diferite unghiuri. Fiecare nivel al structurii metalice conține povești ale Timișoarei.
Componenta vegetală a proiectului încorporează multe nivele ale lumii naturale. Pot fi observate specii perene de arbori, arbuști și plante floricole, dar și specii anuale produse în grădinile comunitare din Timișoara sau la instituții de cercetare și învățământ superior horticol. Așadar, proiectul intenționează să transmită un mesaj puternic despre ceea ce implică biodiversitatea urbană ca o componentă cheie a identității Timișoarei și a beneficiilor ecosistemului pe care le aduce societății. Proiectul are, de asemenea, un impact social semnificativ prin implicarea unei rețele de producători regionali și comunitate în general.


150 de drone au colorat cerul Timișoarei
Sâmbătă seara, în zona Lake Plaza din Iulius Town, au avut loc o serie de evenimente care fac parte din conceptul District23. Conceptul a fost modelat de Flight Festival, Vest Fest și Magnetic Festival.
Evenimentele serii au început cu mai multe concerte susținute de Grasu XXL, Dj Kuky, Victor Stan şi Bibanu’ x Bandy. Chiar dacă publicul s-a bucurat de muzică, acesta aștepta cu nerăbdare spectacolul ce avea să coloreze cerul. La ora 20:45 a început spectacolul de lumini Drone Light Show, unde 150 de drone s-au sincronizat pentru a crea forme inedite pe cer.


Expoziția queer de la Casa Tineretului
Asociația eQuiVox a organizat între 17-19 februarie, la Casa Tineretului, Expoziția „Arhiva Adrian Newell – Fragmente de istorie queer”. Aceasta prezintă o parte din arhiva personală a lui Adrian Newell Păun.
Arhiva queer trage un semnal de alarmă pentru publicul timișorean cu privire la problemele întâmpinate de membrii comunității LGBTQ+ de-a lungul istoriei. Expoziția prezintă fragmente din presa gay ca formă de expresie și existență a persoanelor queer, într-un context socio-politic în care homosexualitatea și propaganda homosexuală erau interzise prin Codul Penal. Presa anilor ‘90 reprezintă astăzi un instrument cultural-istoric care oferă acces grafic la frânturi de istorie LGBTQ+, creionând tablouri (intime) din viața celor cărora nu le permitea legea să se iubească.


