Are 35 de ani, își iubește fiecare rid de pe față, e frumoasă și plină de viață. A pornit la drum mereu cu o doză plină de motivație și entuziasm, nu a demoralizat-o părerile negative și neargumentate ale oamenilor din exterior, a preferat să creadă că dacă ești bun la ceva, meritele îți vor fi răsplătite. Așa a fost.

Este vorba despre Lilia Ojovan sau mai bine zis, „Lilu” așa cum îi spun familia, prietenii și colegii. Femeia ce are o mulțime de planuri și muncește zi de zi pentru a obține ce-și dorește.

Și-a dorit dintotdeauna să aibă jobul la care să meargă cu multă pasiune și entuziasm. Este o jurnalistă cunoscută în Republica Moldova. Studiile în Jurnalism le-a făcut la Timișoara din 2005 și până în 2009. Acolo a învățat să fie independentă, să relaționeze cu oamenii și să-și încerce puterile de una singură, fără ajutorul părinților: „Școala vieții e atunci când începi să te descurci singur, de aceea pentru mine facultatea a fost și o școală.”

Își dorea foarte mult să facă jurnalismul în Timișoara, dar nu erau disponibile locuri cu bursă, astfel că a acceptat contractul, sau mai exact părinții ei au insistat să meargă la contract. Ea era gata să renunțe, știa că e nevoie de mulți bani. A început să lucreze ca și chelneriță în primul an de facultate, astfel își făcea primii bani. Este mândră că și-a muncit banii în studenție.

Pentru ea a fost un nou început, era un om mic, neștiutor, plin de speranță și cu multe idealuri. Astfel, Lilu a devenit o femeie dependentă de emoții și de adrenalină.

---

În dialog cu Lilu

De ce ai ales anume Universitatea de Vest din Timișoara?

Am ales Universitatea de Vest, „Vestul” cum ziceam eu, pentru că acolo își făcea studiile deja de un an verișoara mea. E cea mai bună alegere. Timișoara a fost pentru mine prima ieșire în Europa. Oraș cu personalitate, cu storie, cu oameni curajoși.

Cum ți s-au părut anii de studenție din Timișoara?

Anii de studenție din Timișoara au fost foarte frumoși. Sunt mândră că am ales Timișoara. Sunt mândră de diploma pe care o am, de studiile de acolo, pentru că am învățat foarte multe lucruri.

Nu mă refer doar la jurnalism, că puteam să fac o școală bună și aici în Republica Moldova, dar am învățat să fiu independentă, să știu cum să obțin lucrurile de una singură, să învăț corect limba română, să relaționez cu oamenii și de ce nu să-mi încerc puterile de una singură fără ajutorul părinților.

Încă din copilărie știa ce își dorește, visa să fie jurnalistă sau actriță. Ceea ce îi place cel mai mult e să cunoască oameni noi și să iasă din zona ei de confort. Acesta a fost și motivul pentru care a decis să-și facă studiile cât mai departe de casă.

Pasiunea a dictat alegerea

Cu multă muncă și pasiune a ajuns să lucreze în televiziune. E mereu în fața ecranelor. Ea acolo se regăsește. Are două emisiuni: „Vorbe bune cu Lilu” și „100 de moldoveni au zis”.

Vorbe bune este o emisiune de la Canal 2. Show-ul este unul de divertisment, cu invitați în platou, discuții de suflet și provocări interesante. Emisiunea se asociază cu: vedete, debut, show, familie, scandal, discuții și sinceritate.

100 de moldoveni au zis este o emisiune total diferită. Aici e despre concurs, bani, inteligență, zâmbete, moldoveni și multe curiozități.

În domeniul ei, ea a devenit una dintre cele mai bune. A evoluat și a muncit. La televiziune nu transmite doar informație, dar și emoții, de aceea mereu are experiențe noi. E carismatică, știe să gestioneze foarte bine emoțiile și știe să fie sinceră, pentru că așa cum spune chiar ea: „camera prinde toate emoțiile, aici nu poți fi falsă.”

Dacă ești curios, muncitor, dacă îți dorești cu adevărat să muncești, găsești jobul care ți se potrivește. Nu contează în ce colț al lumii te afli.

Lilu și-a descoperit pasiunea. Primește plăcere de la ce face, oamenii sunt satisfăcuți de la munca ei și din asta ies bani. Este foarte simplu. „Trebuie doar să fii TU.”, spune ea.

Ți-ar spune oricine că este o femeie foarte frumoasă, cu ochii mari și verzi, părul șaten închis și scurt. E înaltă și slabă, are un corp de invidiat, după cum arată nici nu poți să-i spui că e mamă a două fetițe.

Lilu spune că sunt genele, dar adevărul e că îi place mult sportul. Chiar și acum crede că peste ani ar putea fi și un antrenor de pilates. Două zile din săptămână le petrece acolo, restul timpului e familia și cariera.

Are multe griji: copii, soț, familie, carieră, mamă bună, gospodină acasă, dar le reușește pe toate. Nu se mândrește de titlurile pe care le-a primit sau de diplome, ci de familia pe care o are. Prietenii spun despre Lilu că e femeia care zâmbește atunci când vrea să plângă, iar frica ei cea mai mare e să rămână în singurătate.

Fiind o persoană sangvinică, mereu încearcă să facă multe și să le reușească pe toate: „Ce mai mare provocare a mea e să fiu o gospodină acasă, să fiu mamă, să citesc și să am timp și pentru mine. Dar și să mă dedic sută la sută televiziunii.“

Lilu a inițiat și a susținut de-a lungul carierei sale numeroase proiecte caritabile. Este prima persoană din Republica Moldova care a deschis primul și propriul magazin ECO. Încă un loc pe care poate să-l numească „acasă”, pentru că și aici depune multă muncă și dragoste.

Vrea să scrie o carte

Dacă nu era în televiziune, ar fi fost în presa scrisă. Ar vrea să scrie o carte. O carte despre frumos, despre starea de bine, despre cum să fii tu, pentru că noi azi încercăm tot timpul să fim pentru cineva: frumoși, deștepți sau buni. Ea motivează oamenii și îi învăța să dăruiască. „Ceea ce spui e ceea ce există în tine.”

Nu e fericită de cifra de pe Instagram, dar de calitatea oamenilor, cu siguranță. A învățat regula că: „fericirea e atunci când tu faci alți oameni fericiți.” Vrea să primească dragoste, recunoștință, respect și pentru că are nevoie de asta, oferă acest lucru.

Bucurați-vă de viață pentru că poate fi atât de scurtă… Petreceți timp în lumea reală, fugiți de virtual, pentru că acolo nimic nu poate fi atins, nimic nu poate fi îmbrățișat și sărutat.

Acum, în 2022, Lilu a început să-și scrie cartea, pentru că ea crede că poate influența lumea.

„Aleg să fac ce îmi aduce plăcere. Mi-am pus un playlist cu muzică bună. Laptopul în brațe și la scris. Demult trebuia să fac asta. De fapt, acum trebuia să încep. Totul se întâmplă la timpul și în locul potrivit. Încep a scrie cartea. Încă de acum patru ani de când am încetat să mai scriu pe blog primeam mesaje de la oameni cu „scrie o carte”. Răspundeam cu – „mai târziu, să mai acumulez experiență și înțelepciune.”

„Poate nici acum nu sunt tare coaptă, dar încă o dată mă conving că nu trebuie să amâni.”

„Azi trebuie să le spunem părinților și copiilor că îi iubim. Să facem ce ne place – să pictăm, să citim, să dansăm, să dormim, să ne bucurăm că suntem împreună. Acasă.“

*fotografiile sunt preluate din arhiva personală a Liliei