fbpx

Intersect spune „STOP” risipei alimentare

„Ungem o tavă cu unt sau ulei de măsline. Radem brânza pe o răzătoare, după care o amestecăm bine.” Acesta este un fragment dintr-o rețetă culinară în care sunt refolosite resturile alimentare rătăcite prin frigider!

În prezent, risipa alimentară este una dintre problemele cu care Uniunea Europeană se confruntă. Numai în România se aruncă anual aproximativ 7.000 de tone de resturi de alimente!

Asociația Intersect a apărut în 2021 și are ca obiectiv reducerea și combaterea risipei alimentare. „Stop risipa alimentară” este o campanie de conștientizare asupra fenomenului risipei de alimente, dar și propunerea unor soluții pentru evitarea risipei.

În lunile următoare, Intersect urmează să deschidă și primul magazin social din vestul țării. Mihaela Vețan, fondatoarea asociației, explică pe îndelete cum putem combate risipa alimentară, dar și care sunt cauzele.

Mihaela Vețan

Cum și-a propus Intersect să combată risipa alimentară?

Intersect funcționează pe două planuri. Primul ar fi educația, și anume conștientizarea fenomenului risipei alimentare, cum se întâmplă această risipă alimentară, dar și ce putem face fiecare dintre noi pentru a o combate.

În această direcție, noi avem deja trei tipuri de programe pe care le-am derulat. Avem programe în școli, care sunt oferite gratuit atât elevilor cât și profesorilor. De asemenea, organizăm workshop-uri practice în cadrul cărora abordăm tema risipei alimentare.

În cadrul proiectului „Stop risipa alimentară” ați desfășurat și ateliere în patru școli din Timișoara. Ce activități ați pregătit pentru copii care au luat parte la aceste ateliere?

Activitățile au fost foarte diverse. Noi am lucrat cu peste 800 de copii din Timișoara. Am avut activități de „monitorizare” a risipei alimentare. Pe perioada unei săptămâni, elevii au ținut evidența risipei alimentare care se întâmpla în propria lor gospodărie. Practic, și părinții au fost implicați în acest demers.

Am avut și ateliere de combatere a risipei alimentare. De exemplu, la Școala Generală 12 elevii au adunat, timp de o săptămână, laptele și biscuiții pe care le-au primit la școală. Ulterior, cu aceste alimente au făcut salam de biscuiți!

Elevii au mai participat și la ateliere în care am realizat alături de ei compost pentru plante. Pe parcursul atelierului cei mici au învățat cum pot transforma deșeurile alimentare în îngrășământ. În activitățile lor s-au implicat chiar și profesorii. Au strâns din cancelarie zațul de la cafea și pliculețele de ceai. Din acele resturi elevii au făcut compost pe care l-au pus fie la plantele din grădina școlii, fie în ghivecele cu flori din clasă.

Alături de elevi am preparat și feluri de mâncare folosind alimente la preț redus. Pentru acest tip de atelier am mers la magazine cu grupe de elevi și profesori. Împreună am căutat produse cu termen scurt de valabilitate.

Copiii au primit vouchere în valoare de până la 35 de lei, pe care noi le-am numit „Vouchere anti-risipă”. Cu aceste vouchere ei au cumpărat alimente la preț redus și s-au gândit chiar și la un meniu pe care să-l pregătească membrilor familiei.

În cadrul proiectului ați avut și ateliere pentru adulți. În ce au constat acestea?

Pentru adulți am avut ateliere de gătit creativ din resturi alimentare. Aceste activități le-am ținut în parteneriat cu Ioan Bebeșelea, cunoscut bucătar-chef din Sibiu. El a gătit piure din pâine sau Balmoș – mămăligă tradițională – folosind resturi de brânză. Din legume am făcut și diferite sosuri. Cumva am mers în această direcție a gătitului creativ.

Un alt atelier pe care l-am mai desfășurat a fost „Borcanul anti-risipă”. În cadrul acestui workshop am avut-o ca invitată pe Paula Bora, membră a Asociației Intersect și mic producător la Cămara din Totești. Pe parcursul workshop-ului, ea a demonstrat cum participanții pot face vegeta acasă, folosind, de exemplu, coji sau semințe de ardei.

Intersect a desfășurat și o inițiativă în care doritorii puteau să împărtășească rețete creative din resturi alimentare. Care este cea mai neașteptată rețetă pe care ați primit-o?

„Ție ce ți-a mai rămas în frigider”, a fost o campanie pe parcursul căreia am invitat bloggeri sau pasionați de gătit. Ei au prezentat anumite rețete și, bineînțeles, că invitația s-a adresat și publicului mai larg.

Printre rețetele primite de la participanți a fost una de sandwich cu resturi care au rămas de la friptură, dar și cu legume. Cumva, această creativitate m-a surprins, dar totodată m-am mirat și că tot mai multe persoane încearcă să evite risipa alimentară.

Printre participanții la evenimente au fost și câțiva care erau deja implicați în reducerea risipei alimentare. Aceștia îți făceau propriile rețete. Am primit multe idei de la ei. De asemenea, erau și alții care doreau să învețe rețete noi sau voiau să cunoască oameni care erau interesați de aceeași temă.

Ce v-a determinat să puneți la punct un astfel de proiect social?

Cred că momentul declanșator a fost criza economică. Acum doi ani am fost implicată în câteva demersuri în care am distribuit gratuit alimente persoanelor fără adăpost. Cumva, acela a fost momentul în care am înțeles cât de mare este nevoia pentru hrană, mai ales pentru cei defavorizați.

Plănuiți ca în această primăvară să deschideți primul magazin social din vestul țării. Ce presupune un astfel de magazin?

În lunile următoare dorim să lansăm un magazin social destinat reducerii risipei alimentare. Ne propunem ca pentru acest magazin să recuperăm produse cu termen de valabilitate scurt din magazine sau supermarketuri. Produsele respective vor fi donate beneficiarilor de servicii publice sau private. O parte din alimentele recuperate vor fi vândute mai ieftin persoanelor aflate în dificultăți sociale sau economice. Noi sperăm să avem o diversitate cât mai mare de produse. Astfel, persoanele aflate în dificultate să poată să-și asigure măcar o parte din necesarul săptămânal.

Cum poate contribui fiecare dintre noi la combaterea risipei alimentare?

Cred că e important să înțelegem, în primul rând, modul în care se produce risipa alimentară. Nu e vorba doar de faptul că noi cumpărăm uneori în exces alimente de care nu avem nevoie și apoi le aruncăm. Risipa alimentară poate fi determinată și de modul în care gătim. Spre exemplu, cât de gros tăiem coaja atunci când curățăm cartofi.

E important să înțelegem unde se întâmplă risipa alimentară. Cred că trebuie și să consumăm mai puțin, dar și să valorificăm resturile care ne rămân.


În medie, un român risipește aproape 130 de kg de alimente într-un an. Totuși, asta nu înseamnă că risipa alimentară este uniform împărțită.

Avem familii care se confruntă cu probleme mari de sărăcie. Acești oameni abia reușesc să își asigure necesarul de hrană. În aceste cazuri, nici nu se pune problema risipei.

Există studii care arată că oamenii cu un nivel mai ridicat de venituri au mai puțin timp să gătească. Aceste persoane fie lucrează mai mult, fie au mai multe meserii. Așadar, ei sunt mult mai predispuși la a face risipă alimentară decât cei care nu au suficiente resurse, atrage atenția Mihaela Vețan, fondatoarea Asociației Intersect.

*Sursă fotografii: Mihaela Vețan

Distribuie:

Daiana Rob

Daiana Rob

Articole recente:

Ne bucuram ca vrei sa te implici

Cum crezi că ar arăta lumea din jurul tău dacă fiecare dintre noi ar face zilnic câte o faptă bună? Cum s-ar simți fiecare dintre noi dacă ar contribui la schimbarea în bine a unui alt destin?
Nu știm răspunsul pentru toată lumea, dar pentru noi e deja clar că ne simțim bine! Și pentru că ne place să împărțim…bunătatea, poveștile și dulciurile, căutăm colegi de echipă!