Apariţie inedită pe piaţa românească, Dicționarul romanului central-european deschide o nouă poartă spre Europa Centrală și unde altundeva să fie deschisă ea decât în vestul țării, la UVT?
Dicționarul reprezintă un repertoar care își propune să introducă publicul într-o serie de literaturi mai puțin cunoscute. Datorită coordonatoarei Adriana Babeți și a întregii echipe care a contribuit la crearea cărţii, această capodoperă va fi un reper în analiza literară publicată în România.
Lista celor 256 de romane selectate în cadrul ei include titluri și nume neștiute sau trecute în uitare, dar și celebre, câteva dintre acestea fiind ale unor scriitori recompensați cu Premiul Nobel. Romane interzise, cenzurate, exilate, clandestine, postume – o mulțime de categorii care se regăsesc din plin în acest dicționar și care îi pot ghida pe cei pasionați de literatură și nu numai, pe teritoriul atât de imprevizibil al culturii central-europene.
Evenimentul de lansare ce a avut loc în ianuarie la UVT a început cu un discurs din partea rectorului Marilen Gabriel Pirtea.
„Încă o dată, evenimentul de astăzi demonstrează că la UVT se face carte. Într-o lume a extremelor în care unii lansează bombe, noi lansăm cărți. De aceea apelul nostru este de a pune mâna pe această carte și de a o răsfoi”, a comentat acesta.
La lansarea de carte au participat personalități din lumea literară, cum ar fi: Graţiela Benga, Daciana Branea, Dorian Branea, Alexandru Budac, Laura Cheie, Afrodita Cionchin, Simona Constantinovici, Gabriela Glăvan, Ilinca Ilian, Gabriel Kohn, Marius Lazurca, Mircea Mihăieş, Alexandru Oraviţan, Dana Percec, Vasile Popovici, Radu Pavel Gheo, Roxana Rogobete, Dumitru Tucan, Cornel Ungureanu, Ciprian Vălcan și Smaranda Vultur.
Pe parcursul evenimentului, membrii echipei din spatele creării dicționarului au exprimat diverse idei despre semnificația acestuia:
„A fost o experiență a mentoratului. Foarte puțini tineri cercetători au privilegiul de a se putea forma printr-un contact direct, informal, amical cu niște mari profesori. Un alt lucru important este că am putut să ne formăm împreună în acest fel, cei care eram proaspăt absolvenți”, a declarat Marius Lazurca.
„Nu există un astfel de dicționar nicăieri în lume. Nu l-au făcut nici măcar țări care au dedicat studiului spiritului central-european mult mai multă energie, mult mai mult efort. E minunat că Adriana a introdus și autori români, pentru că suntem parte din istoria acestei Europe Centrale, mai ales aici în Timișoara, unde în bună parte creația spiritului central-european. Așa că era firesc ca o astfel de carte să fie scrisă aici, mai ales că nimănui din restul țării nu i-ar fi trecut prin minte să facă așa ceva”, a spus Mircea Mihăieș.
„Pentru mine, experiența aceasta a fost extrem de marcantă, extrem de influentă asupra biografiei mele. Dicționarul acesta a fost actual în momentul în care s-a născut ideea și în momentul în care s-a început lucrul la el. Iată că și astăzi acest dicționar își păstrează actualitatea în calitate de hartă mentală, hartă culturală, hartă intelectuală a Europei Centrale. Vă îndemn să luați dicționarul și să îl parcurgeți. Vă asigur că va fi o experiență utilă și memorabilă”, a mărturisit Dorian Branea.
„Eu cred că acest dicționar repune Timișoara pe harta literaturii române, a literaturii central-europene”, a afirmat Daciana Branea.
Dicționarul nu a fost singurul căruia i s-au adresat o mulțime de cuvinte de laudă. Adriana Babeți, coordonatoarea evenimentului și persoana din spatele întregii inițiative, a primit și ea felicitări din partea colegilor săi pentru activitatea ei literară:
„Are un har de a ține oameni în jurul ei. Asta înseamnă o mare generozitate. Noi ceilalți care am fost cu Adriana din primul moment știm foarte bine că ea și-a sacrificat propriile ei scrieri care, totuși, cred că vor urma în următorii 25-40 de ani”, a spus Mircea Mihăieș.
Dicționarul romanului central-european din secolul XX este o veritabilă introducere în literatura și cultura Europei Centrale.
