Care este motivația deținuților și cum îi putem ajuta în procesul de reintegrare socială? Acesta a fost subiectul evenimentului „Agonie și extaz: motivația personală de reintegrare în societate a deținuților”, desfășurat recent la Universitatea de Vest. Acest eveniment a fost organizat de PsyForensic, proiect din cadrul Asociației Studenților la Psihologie și Sociologie din Timișoara și are drept scop conștientizarea că a doua șansă poate salva viața unui om.
Proiectul PsyForensic a luat naștere în anul 2013 și încearcă să promoveze psihologia aplicată în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale prin organizarea de conferințe cu specialiști din domeniu.
Invitatul evenimentului, asist. univ. dr. Emanuel Andelin, ne-a ajutat să înțelegem procesul anevoios de reintegrare socială pe care foștii deținuți îl parcurg, dar și cum acesta poate duce la apreciere. Invitatul este psiholog în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, respectiv psiholog în cadrul Penitenciarului de maximă siguranță din Arad, profesor la Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare – extensia din Arad. El desfășoară activități de predare în cadrul Institutului Național al Magistraturii, dar și la Universitatea de Vest din Timișoara și are o experiență vastă în ceea ce privește activitățile directe cu deținuții.
Reintegrarea în societate a deținuților poate fi un element care deranjează, aducându-se în permanență prejudecăți și injurii asupra persoanelor care au trecut prin acest proces. Părerea pe care oamenii o au față de deținuți este una foarte importantă în procesul lor de reintegrare în societate.
Emoțiile fac parte din noi, ne confruntăm zilnic cu ele. Deținuții, mai ales când se apropie termenul de eliberare, trec de la agonie, la extaz. Agonia și extazul, cuvinte regăsite și în titlul acestui eveniment, reprezintă foarte bine emoțiile care învăluie fiecare deținut care dorește să se reintegreze în societate. Prin extaz, deținuții se gândesc cu plăcere la scenariile care se pot întâmpla după eliberare. Fericirea și entuziasmul apar odată cu redescoperirea lumii, a libertății, dar apoi apare și anxietatea, frica și prejudecățile pe care orice deținut trebuie să le care în spate după o perioadă lungă petrecută în închisoare.
Există cazuri în care după câteva săptămâni de la eliberare, deținuții s-au întors în penitenciare, deoarece nu se puteau integra în societate și considerau că viața după gratii este mult mai bună pentru ei, beneficiind gratuit de mâncare, căldură, loc de odihnă și de relaxare. Unii deținuți se întorc la poarta penitenciarului. Din cauza faptului că familiile i-au părăsit și nu au unde să se întoarcă, penitenciarul a devenit acasă pentru ei.
Chiar dacă procesul de reintegrare în societate al deținuților este plin de provocări, ar trebui apreciată inițiativa și motivația de care aceștia dau dovadă, a mărturisit la final invitatul evenimentului.
