fbpx

Cum te aperi de știrile false? Serie de evenimente susținute de un specialist Fulbright

Universitatea de Vest a găzduit de curând un atelier interactiv adresat studenților, pe tema recunoașterii și combaterii știrilor false. Evenimentul a făcut parte dintr-o serie numită THE ONLY WAY TO FIGHT LIES IS WITH TRUTH, desfășurată cu participarea specialistului Fulbright Ron Keefover și coordonată de conf. univ. dr. Irina Diana Mădrone, din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie.

Ron Keefover a lucrat ca reporter pe probleme juridice pentru Topeka Capital Journal, un ziar important din Statele Unite, timp de mulți ani. De asemenea, și-a dedicat o mare parte din viață susținerii guvernării deschise.

A fost președintele Coaliției Kansas Sunshine pentru administrația locală – un grup de ONG-uri la nivel de stat, înființat în anul 2000 pentru a promova transparența întâlnirilor în sala de judecată și a ședințelor entităților guvernamentale. La începutul carierei sale, Ron Keefover a fost vârful de lance al adoptării unei reguli a Curții Supreme la nivel de stat care permitea camere de luat vederi în sala de judecată pentru prima dată în istoria statului. După cum a mărturisit chiar el, când s-a alăturat sistemului judiciar din Kansas, a avut ca scop mărirea transparenței, adică deschiderea către presă și public a sălilor de judecată:

„Mi-am propus să las soarele să strălucească înăuntru, astfel încât razele sale să pătrundă în întuneric și în zonele necunoscute până atunci”.

Din 2018, specialistul Ron Keefover organizează seminare și ateliere pe teme legate de comunicare și informare în Europa Centrală și de Est, Asia, Indonezia și Africa de Nord, pentru a crește nivelul de conștientizare în rândul populației.

Atelierul susținut de Keefover a început cu o prezentare a „muzeului știrilor false”, cu accent pe dezinformare și misinformare – doi termeni înrudiți.

Dezinformarea presupune a oferi informații false în mod voit cu scopul de a obține un anumit comportament. Un exemplu relevant ar fi una dintre conspirațiile Covid, cum ar fi cea că vaccinul ar conține un microcip. Această informație a fost concepută în mod intenționat pentru a induce o anumită atitudine în rândul populației.

Sursa foto: oecd-forum.org

Misinformarea este oferirea de informații false în mod neintenționat. Profesorul Keefover a dat ca exemplu ceea ce a spus Trump la inaugurarea sa, cum că acolo s-ar fi aflat cel mai numeros public din istoria Statelor Unite. A doua zi au apărut știri cu această declarație alături de două poze, una de la inaugurarea lui Trump și una de la inaugurarea lui Obama. În poza de la inaugurarea lui Obama se vedea clar că mulțimea a fost mult mai numeroasă, deci în acest caz Trump a oferit o informație falsă, însă cel mai probabil din lipsa cunoașterii faptelor reale.

Sursa foto: uwm.edu

După dezinformare și misinformare, s-a vorbit despre fenomenul numit ”deep fake”. Aici se încadrează înregistrările false, videoclipurile, pozele trucate etc. Acestea sunt concepute cu scopul de a manipula adevărul și de a oferi oamenilor informații false pentru a le influența părerea despre anumite evenimente sau personalități. Un exemplu de ”deep fake” este un videoclip preluat dintr-un joc video prezentând o dronă militară. Clipul  pare să arate interfața unei drone militare care țintește spre navele de război, care sunt apoi lovite. Unii utilizatori au postat pe Facebook acest clip cu o descriere care sugerează că clipul este o înregistrare autentică a unei drone care lovește forțele marinei ruse.

Sursa foto: analyticsindiamag.com

În cadrul atelierului au fost stabilite șase scurtături ce servesc drept indicii pentru evaluarea știrilor:

  • Idei preexistente despre știri în general sau despre anumite mărci de presă, inclusiv reputația și credibilitatea percepută a postului de știri.
  • Indicii de aprobare socială, în special de la prieteni și familie.
  • Tonul și alegerea cuvintelor din titluri, recomandându-se scepticism pentru titlurile care par senzaționaliste.
  • Indicii vizuale, fiind de preferat fotografii și videoclipuri percepute ca fiind recente și relevante, precum și date numerice și link-uri către alte surse.
  • Prezența publicității sau a conținutului sponsorizat sunt deseori considerate ca fiind un indiciu de părtinire și de motivație bazată pe profit.
  • Indicii specifici platformei, cum ar fi like-urile de pe Facebook și clasamentele de pe Google.

Spre finalul atelierului, Ron Keefover a propus un mic exercițiu pe grupe, acestea reprezentând guvernul, jurnaliștii, sistemul de învățământ și tehnicienii din domeniul IT. Participanții au propus soluții care ar ajuta la combaterea știrilor false, în funcție de rolul asumat. Printre altele, propunerile au inclus introducerea în școli a unor cursuri de educație mediatică, care ar crește gradul de conștientizare cu privire la social media și susținerea site-urilor care verifică știrile și ni le prezintă drept false sau adevărate (cum ar fi factual.ro, primul site din România care verifică știrile politice).

Pe post de concluzie, profesorul Keefover a menționat că nu există răspunsuri 100% clare la această problemă a știrilor false. Nu putem interzice știrile false pentru că astfel am interzice dreptul la exprimare liberă. Deseori e dificil să faci diferența dintre știrile false și cele adevărate, iar de aceea este important să învățăm cum le putem distinge prin diferite metode. 

Author

Distribuie:

Articole recente:

Ne bucuram ca vrei sa te implici

Cum crezi că ar arăta lumea din jurul tău dacă fiecare dintre noi ar face zilnic câte o faptă bună? Cum s-ar simți fiecare dintre noi dacă ar contribui la schimbarea în bine a unui alt destin?
Nu știm răspunsul pentru toată lumea, dar pentru noi e deja clar că ne simțim bine! Și pentru că ne place să împărțim…bunătatea, poveștile și dulciurile, căutăm colegi de echipă!