fbpx

Cum ne pregătim pentru Bac în condiții de pandemie?

Anitta Pelin
Anitta Pelin
90563541_257036218665623_1488370643836600320_n

Au contribuit: Andreea Mîciu, Bianca Albu, Maria Țica și Roxana Mocanu

Cum arată scenariul ideal? 

Au trecut deja două săptămâni de la închiderea școlilor, ca măsură de prevenție împotriva Covid-19, și am trecut de prima săptămână de stare de urgență. Foarte multe categorii sunt afectate în această perioadă, printre care și elevii din clasele a XII-a. Echipa ÎnBine a făcut un tur virtual în Timișoara, Arad, Caransebeș și Craiova pentru a discuta cu nouă elevi care se pregătesc de Bacalaureat despre cum se simt în această perioadă, ce speranțe au și cum comunică cu profesorii. 

Denisa Landler & Daniela Oneț

La Timișoara e aparent bine. Denisa Landler și Daniela Oneț sunt eleve în clasa a XII-a filologie la Colegiul Național „C.D. Loga”, respectiv la Liceul Pedagogic „Carmen Silva”. Sunt prietene foarte bune, iar timpul liber și-l petrec făcând împreună voluntariat. Denisa simte o oarecare presiune în legătură cu statul acasă, „pentru că nu mai avem contact cu profesorii și suntem pe cont propriu cu învățatul, dar e cel mai bine pentru toată lumea”. Spune că speră să treacă cât mai repede și crede că nu e în regulă ca ultimele luni, care ar trebui să fie cele mai importante, să le petreacă acasă și nu la școală. Daniela, pe de altă parte, nu este foarte deranjată de statul acasă, pentru că își găsește de lucru. „Te simți izolat, într-adevăr, dar înțeleg situația. Cred că e ok ca toată lumea să stea în casă, și mai ales elevii, pentru că în școală e mediul cel mai propice pentru a se răspândi virusul.”

La Denisa la școală, profesorii au fost foarte deschiși cu elevii lor, le pot trimite email-uri, îi pot suna sau pot vorbi pe skype dacă există neclarități. Au manualele acasă, dar învață și din alte surse. Mi-a spus că e „foarte recunoscătoare pentru profesorii pe care îi am pentru că, din fericire, au reacționat foarte repede și ne-au trimis materialele necesare ca să putem studia în continuare acasă”. Pe Daniela o interesează cele trei materii la care dă Bacalaureatul, motiv pentru care a și vorbit cu profesorii. La istorie spune că a parcurs aproape toată materia. „Avem un suport de curs, parcurgem noi lecția respectivă, vom face o conferință online și o să ne explice profesorul mai bine.” La română, spune că i-a trimis profesoara lecțiile, care sunt foarte bine structurate. Iar la geografie, lucrează câteva teste de Bac. „Cred că e important și cât se implică profesorii. Și noi i-am întrebat, într-adevăr, dar oricum făceam și studiu individual, nu mă bazam doar pe materialele de la clasă.”

Amândouă încearcă să rămână optimiste. Denisa speră să treacă cât mai repede, pentru a se putea întoarce la școală, chiar și pentru o lună, iar Daniela speră ca atunci când va veni valul de căldură, să scadă numărul de contaminări. Denisa spune că se simte faptul că nu mai au contact cu persoanele din jurul lor, deși „norocul este că avem parte de social media și ne ține aproape unii de alții, chiar dacă nu e același lucru”. Nu e cel mai plăcut sentiment să stea acasă, „mai ales când ești clasa a XII-a și mai aveai doar trei luni de petrecut cu colegii, din care deja o lună stăm acasă, dar e spre binele nostru”. Spune și că încearcă să facă din fiecare zi să fie una cât mai productivă. Daniela, pe de altă parte, nu-și poate imagina un scenariu în care doar o parte din populație să fie afectată. Crede că e realistă și că nu o să fie la fel cum a fost înainte, însă își dorește ca lumea să nu mai fie atât de panicată. „Pe mine asta mă deranjează foarte tare, că lumea e panicată și că nu se uită la care e, de fapt, miezul problemei. Mi se pare că și media încurajează chestia asta.” Și că nesiguranța asta legată de orice, o distruge psihic: „încerc să nu o las să fie așa de pregnantă, dar tot e acolo o urmă de stres.”

Denisa Jirada

Tot de la Timișoara, am vorbit și cu Denisa Jirada, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, la secția de coregrafie. În afara școlii, Denisa coordonează o școală de balet, unde are în grijă peste 40 de cursanți. Acum se simte bine, nu simte izolarea ca pe o presiune, crede că avea nevoie să apese butonul „stop”: „nu mai aveam chef de școală, mă plictiseam, la firmă începea să devină frustrant că lipsesc din copii, mă și accidentasem între timp, iar la studiile de balet problemele parcă se adunaseră”. Totuși, crede că această pauză nu trebuie să fie văzută ca o vacanță.

Spune că în cazul ei, școala acasă nu există. „Să scrii un mesaj cu temă pentru elevi nu mi se pare homeschooling. Poate merge la anumite materii, dar nu la toate. Și consider că ideea de homeschooling trebuia pregătită preventiv, nu să încercăm să găsim soluții acum.” Crede că atât tinerii, cât și bătrânii trebuie să înțeleagă că e necesar să stea în casă. După părerea ei, „a fost prea haos, prea nu ne mai înțelegeam unul cu celălalt, poluarea era prea mare, toate o luaseră razna”. Spune că dacă stai acasă poți învăța, dar nu o ajută neapărat amânarea examenului de bacalaureat. Își face însă griji pentru spectacolul de diplomă al balerinelor. „Dacă repetițiile nu se desfășoară, atunci cum putem ține spectacolul?”

În ceea ce privește măsura de amânare a examenului de Bacalaureat, pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, ministrul Monica Anisie declara într-un comunicat de presă că nu se ia în calcul înghețarea anului școlar și nici amânarea examenelor cu un an. MEC va prezenta variantele posibile pe care le va lua în calcul în situația în care se va prelungi starea de urgență. Toate scenariile vor fi dezbătute cu toți actorii educaționali (reprezentanții elevilor, ai studenților, ai părinților, ai sindicatelor și cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor), iar decizia va fi luată în acord cu toți partenerii MEC.

Alberta Buculea

În partea de sud, Andreea a vorbit cu fetele de la trei licee din Craiova. Alberta Buculea este elevă la Colegiul Național „Nicolae Titulescu”, la profilul științe sociale. Spune că e o presiune pentru că se poate prelungi perioada de stat acasă și că se pot decala momentele frumoase pe care ar fi trebuit să le trăiască în mod normal. Lecțiile le fac la materiile unde dau Bacul, „ne dau materialele de lucru, le conspectăm, rezolvăm și apoi le corectează profesorii”. Comunică pe whatsapp. I se pare că e frustrant că nu se poate bucura de ultimele luni de liceu cu colegii, de banchet, de absolvire. „Situația o să se transforme în ceva mai haotic decât ce vedem deja, pentru că majoritatea oamenilor nu au spirit civic și aleg să nu prevină răspândirea epidemiei.”

Andra-Maria Ion este elevă la Colegiul Național Elena Cuza, la profilul filologie engleză, și este Secretar executiv al Departamentului de Relații Externe al Consiliului Național al Elevilor. Încearcă să valorifice timpul „liber” cum poate. Perioada aceasta îi permite să se concentreze mai mult pe materiile din care va da Bacalaureatul și examenul de admitere. „Când nu învăț, mă uit la filme, ascult muzică, citesc, vorbesc cu prietenii pe care îi am în țară și aflu cum e situația în alte localități din România și cum se simt ei. O bună parte din zi o petrec lucrând pentru Consiliul Național al Elevilor, gândind împreună cu colegii mei din Biroul executiv soluții pentru pregătirea elevilor de acasă, informarea lor, desfășurarea evenimentelor și demersurilor noastre în spațiul online, deoarece fizic nu mai este posibil.” E puțin dificil să nu-și vadă colegii de clasă și profesorii, mersul la școală era pentru ea o rutină plăcută, iar lipsa ei îi provoacă un sentiment de neliniște.

Cu unii profesori lucrează pe Whatsapp, cu alții pe Google Classroom. „Nu am avut cursuri online până acum, dar avem activități online de predare-învățare, unde ne sunt puse la dispoziție materiale, iar profesorii încearcă să ne ajute în permanență.” Se întreabă uneori ce se va întâmpla cu planurile pentru vară, dacă se vor prelungi cursurile sau se vor amâna examenele. Încearcă să se adapteze, să fie calmă, pentru că nu există altă opțiune. „Nu am mai ieșit din casă de aproape două săptămâni, de când s-au închis școlile. Acum sunt la țară, la vreo 50 de kilometri depărtare de Craiova, iar aici lucrurile sunt liniștite. Am plecat în urmă cu câteva zile, pentru că locuiesc singură în oraș și ar fi fost dificil să stau închisă în casă fără companie zile la rând. În plus, peisajul arăta destul de mohorât de la balcon: străzi goale, afișe informative cu privire la virus pe uși și geamuri, cozi la marketurile locale și farmacii în unele momente ale zilei, câte un om din când în când cu mască pe față trecând grăbit strada.”


Andra Ion

Și Dalia Stancu, elevă la Colegiul Național „Carol I”, la profilul filologie franceză, crede că această „situație” îi ajută la o parcurgere mai bună a materiei pentru Bacalaureat și admitere. „Consider că acest timp este unul benefic, ne putem concentra pe lucruri importante.” Școala merge mai departe tot online, comunică cu profesorii de meditație pe skype, iar materialele le primește pe email. Până acum, experiența a învățat-o să aprecieze mai mult timpul petrecut cu oamenii dragi, să se bucure de fiecare moment și să respecte mai mult normele de igienă. „Sănătatea este pe primul plan și nu trebuie neglijată, așa că vom lupta împreună să depășim acest moment dificil.”

Dalia Stancu

La Caransebeș, Oana Bălan, elevă a Colegiului Național „C.D. Loga”, profilul științele naturii, nu e foarte încântată de această „vacanță”. Însă, nu se plânge. Privește partea bună a lucrurilor: „am la dispoziție tot timpul în care mă pot pregăti mult mai bine atât pentru Bacalaureat, cât și pentru examenul de admitere la facultate.” Vrea să dea la Medicină. Până atunci însă, cursurile le face online. Pe Whatsapp, există câte un grup individual pentru fiecare disciplină, unde profesorii trimit lecții și teme. „În cazul în care avem întrebări care necesită o explicație mai detaliată, profesorii ne-au oferit variantă de a-i apela telefonic. Pe lângă grupurile de Whatsapp, am folosit și mail-ul, însă mai mult pentru diferite proiecte, pe care putem primi note.”

Crede că situația nu este deloc strălucită, însă dacă fiecare persoană va respecta condițiile impuse de autorități, putem depăși problema cât mai repede. „Nu îmi este tot una când văd că zi de zi, oră de oră, minut de minut, situația se agravează tot mai mult.” E dificil ca în clasa a XII-a să întâmpini o asemenea problemă, pentru că examenul de bacalaureat și admiterea la facultate se pot amâna, „iar acest gând nu e deloc plăcut, mă sperie, până la urmă e în joc viitorul nostru.”

Oana Bălan

Tot în zona de vest, la Arad, Maria a vorbit cu Ariadna Sturz-Lazăr, elevă la Colegiul Național „Moise Nicoară”, profilul filologie. Crede că situația de față e o mare încercare pentru noi toți, dar în orice rău există și un bine. Pentru ea, e un moment bun de a se autodisciplina mai mult decât până acum. E o persoană activă, înrolată într-un program destul de strict zilnic și nu îi e mereu ușor să stea atât de mult timp în casă. „Pe lângă asta, să fii tu atât elev, cât și profesor pentru o perioadă nedeterminată, nu e un lucru foarte ușor de gestionat, dar nu imposibil de realizat. Încerc să îmi gestionez programul zi de zi tot mai bine. Fiind propria „șefă”, alternez momentele de învățat cu pauze, atunci când randamentul scade.”

Îi place să-și facă treaba, așa că și-a adunat mare parte din materialele pentru Bac în decursul anului. Acum e în stadiul în care trebuie să-și reia lecțiile, pentru a le învăța așa cum trebuie. Unii profesori le-au trimis câteva lecții și teme, care îi ajută, iar alții au făcut primele videoconferințe. „Încearcă să ne ajute cât mai mult posibil, chiar dacă suntem la distanță unii față de ceilalți.”

„Fiind o persoană cu o inteligență emoțională foarte dezvoltată, situațiile dificile mă afectează întotdeauna într-o oarecare măsură, dar niciodată nu m-am lăsat învinsă. Chiar dacă am pierdut câteva lupte, nu înseamnă că am pierdut războiul.” Crede că nu e ușor pentru nimeni, dar e foarte important să știm să îmbrățișăm situațiile critice. „De multe ori, în urma lor, ne depășim limitele, șlefuindu-ne potențialul cu care suntem înzestrați fiecare.”

Ariadna Sturz-Lazăr

Roxana a vorbit cu un băiat al cărui nume am ales să-l protejăm. Spune că ideea că trebuie să meargă la școală ca să învețe este un basm. Din semestrul doi, din 29 de elevi, mai vin 10-13 la școală. „Don’t count me, și eu fac parte din chiulangii ăia, dar care nu se duce la o terasă să bage ‘o pipă’, ci care se duce acasă, sau eventual nici nu se mai duce la școală în ziua aia ca să se pregătească singur.” Dă randament mai mult acasă, școala îl ține pe loc. Are mai mult timp să deseneze pentru admitere. Face meditație la matematică cu doi profesori diferiți de patru ori pe săptămână. De două ori merge la fizică și face și meditații pentru admitere. La română nu se duce încă, probabil pentru că i s-a părut că nu are nevoie.

„La școală nu făceam ceva care sa asigure o amplă sau măcar concretă dezvoltare, ci mai merg din când în când să socializez, nu pot sta doar în casă. De asta îmi e puțin dor, de socializare. Parcursul meu școlar nu e afectat, m-am săturat doar să stau într-o cameră toată ziua. E o carantină necesară, asta e situația.” S-a uitat și la teleșcoala și spune că nu e ceva care să suplinească demersul orelor normale.

El oricum făcea meditații, dar pentru cei ai căror părinți nu au un venit prea mare și nu își permit, crede că e o problemă. Dar pune sănătatea pe primul loc. „Școala te învață să înveți pentru calificative, iar Bacul nu îți spune decât cât ai fost tu în stare să înveți până în acel moment, în intervalul x de timp. Întreabă-mă după, nu o să mai știu nimic.”

Ce o fi după, ce vom mai știi după, nu se întreabă doar elevii de clasa a XII-a, ne întrebăm și noi. Oare magia rochiilor de banchet, aruncarea în aer a tocii la absolvire sau emoțiile examenului „maturității” vor fi trăite la timpul lor? Sau termenul de „timp” capătă acum alte granițe? Cum rămâne cu incertitudinea, cu frica de viitor și cu emoțiile unui nou început la facultate? Până să trăim noile începuturi în alte școli, cu siguranță, vom trăi noile începuturi într-o nouă viață. 

Share:

Share on facebook
Facebook
Share on pinterest
Pinterest
Share on linkedin
LinkedIn

Social Media

Fi la curent cu ultimele noutati

Un pic de Bine in fiecare saptamana

Fara spam, doar ultimele noutati InBine

S-ar putea sa iti mai placa si

Ne bucuram ca vrei sa te implici

Cum crezi că ar arăta lumea din jurul tău dacă fiecare dintre noi ar face zilnic câte o faptă bună? Cum s-ar simți fiecare dintre noi dacă ar contribui la schimbarea în bine a unui alt destin?
Nu știm răspunsul pentru toată lumea, dar pentru noi e deja clar că ne simțim bine! Și pentru că ne place să împărțim…bunătatea, poveștile și dulciurile, căutăm colegi de echipă!