Jurnaliștii Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu, cunoscuți pentru activitatea lor pe platforma media independentă Dela0.ro, au lansat un proiect de voluntariat prin care studenții pot descoperi mai bine cum funcționează relația dintre presă și instituțiile publice. La această inițiativă participă studenți la Jurnalism din mai multe centre universitare, precum București, Iași, Sibiu și Timișoara, care aplică în mod practic Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Scopul acestei legi este să ofere transparență în activitățile administrației și să creeze o comunicare mai accesibilă între cetățeni și instituții.
Ce presupune concret proiectul? Fiecare student voluntar participant trimite câte zece solicitări de presă, în baza acestei legi, unui număr prestabilit de primării din România, cu întrebări legate de digitalizarea acestor instituții. Numărul total de primării care vor primi aceste solicitări depășește 300, urmând ca fiecare dintre cei implicați să mențină legătura cu acestea pentru a primi răspunsurile oficiale. Proiectul se desfășoară în toamna anului 2025, urmând ca toate răspunsurile adunate să fie transformate într-o hartă interactivă. Prin participare, studenții își îmbogățesc cunoștințele și experiența privitoare la aplicarea Legii accesului la informații de interes public, și înțeleg mai bine cum funcționează relația dintre jurnaliști și instituții ale statului. Pe lângă experiența practică, ei au ocazia și să câștige încredere în sine și abilități de comunicare utile în viitoarea lor carieră.


Pentru a contura și mai bine imaginea acestei inițiative de voluntariat destinat viitorilor jurnaliști profesioniști, Diana Oncioiu ne-a răspuns la câteva întrebări:
De unde a plecat inițiativa de a organiza acest proiect jurnalistic?
„Noi ne-am uitat pe zona asta de digitalizare de mult timp, doar că acum s-a ivit ocazia potrivită: Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat un call de proiecte și cumva ne-a obligat să găsim ceva mai aplicat pe tema asta. Dar recunosc că dinainte, cred că din 2022-2023, am tot vrut să facem ceva legat de această temă. Dar, repet, fiind acest call de proiecte la Centrul pentru Jurnalism Independent, a trebuit să ne gândim la ceva mult mai aplicat.”
De ce ai ales să implici în acest proiect și studenții?
„325 de primării pentru doi oameni este destul de mult și te blochează, nu mai poți să faci nimic altceva, iar atunci ne-am gândit să implicăm și voluntari. Inițial, am vrut să-i includem doar pe cei de la Facultatea de Jurnalism din București, pentru că eu încă mai țin seminare acolo și știam că au cursul de Tehnici de colectare a informațiilor. Apoi, m-am gândit că ar fi o idee bună să lucrăm și cu studenți din alte centre universitare, și așa am ajuns la Timișoara și Iași, cu ajutorul profesorilor. Ne-am gândit la studenți, în primul rând, pentru că e o chestie de practică care poate să îi ajute. Eu cred foarte mult în practică.
În al doilea rând, știm că în unele facultăți Legea 544/2001 se studiază doar la nivel teoretic și am vrut să dăm mai departe ce știm noi, deoarece nu doar teoria pe care o faci la curs e importantă, ci și momentul în care vezi cum funcționează în timp real când trimiți solicitări.”
Crezi că prin această participare ca voluntari vom dobândi experiență în ceea ce privește interacțiunea cu instituțiile publice?
„Da! Mi se pare că legea 544/2001 este foarte importantă și necesită multă implicare și procedură. Există multe domenii profesionale care au la bază această lege și care oferă o structură interesantă pentru jurnalism. Mi se pare foarte important că multe facultăți își deschid ușile jurnaliștilor care încă mai practică meseria. Nu este ușor de lucrat cu instituțiile statului, ele pot fi foarte intimidante, iar atunci simpla interacțiune cu ele reprezintă o experiență în sine. Ai de învățat din asta pentru că te confrunți cu niște realități pe care altfel nu ai de unde să le știi. Mai ales pentru că voi ați trimis solicitări aleatoriu, nu la primăriile din zona voastră, iar asta te pune față în față cu realitatea și cu niște situații pe care, teoretic, nu știi cum să le gestionezi, pentru că sunt diferite. Până la urmă, noi scoatem niște informații ca să expunem sau să tratăm o situație pentru cetățean, pentru interesul public.”
Consideri că participarea la această activitate de voluntariat reprezintă o oportunitate pentru studenți? Dacă da, de ce?
„Da, consider. Eu, ca jurnalistă, dacă aud că un student a lucrat într-un proiect centrat pe Legea 544/2001 și s-a ocupat să primească răspunsurile, l-aș angaja fără ezitare. Știu ce presupune munca asta, care pentru unii poate părea ceva banal. Indiferent că, ulterior, alegi să faci altceva, să te duci într-o zonă de jurnalism narativ, unde nu trebuie să trimiți atâtea solicitări, sau într-o zonă de jurnalism de investigație, nu ai cum să nu lucrezi cu această lege. Această inițiativă este o adevărată oportunitate. Vor fi subiecte pentru care trebuie să luptați și e bine să aveți un pic de exercițiu. Vă face să fiți mai siguri pe voi, să puneți întrebări și să știți că, întotdeauna, legea e de partea voastră.”

Ți-a fost dificil să coordonezi acest proiect având în vedere numărul mare de primării și apariția pe parcurs a unor impedimente?
„Inițial am vrut să ne uităm la toate primăriile din țară, dar ne-am dat seama că e un efort care ar presupune foarte mulți voluntari și era practic imposibil în momentul acela. În plus, nici timpul nu era foarte îngăduitor cu noi și atunci am decis cu coordonatorul proiectului să rămânem la 325 de primării, primăriile de orașe și municipii, și să trimitem solicitările către ele. Nu e ușor. Nu cred că e ușor în general de coordonat un număr de 33-34 de studenți. Nu e ușor, repet, pentru că e un număr mare, dar pentru mine a fost o plăcere și e în continuare o plăcere să fac asta pentru că am văzut la unii dintre voi cât de entuziasmați și de implicați sunteți. Mie îmi place, recunosc, oricât de greu ar fi, mie îmi place să lucrez cu instrumentul acesta. Ce este important e să ai o metodă, de aceea noi avem un tabel în care trecem numărul de înregistrare, prelungirile, iar atunci când ai toți pașii, deja nu mai este atât de greu.”



