În timpuri de război, cultura este un element-cheie în menținerea identității unei națiuni și în reziliența societății. În fața suferinței fizice și emoționale, cultura devine un refugiu, un mijloc prin care oamenii pot păstra legătura cu tradițiile, valorile și istoria lor, chiar dacă se află refugiați în afara țării. Concertele, spectacolele, expozițiile adresate unei populații afectate de război pot oferi un sentiment de continuitate, aducând împreună vocile refugiaților și oferindu-le putere și curaj.
Acestea au fost ideile de la care a pornit evenimentul „Culture as a Bridge: from Rebuilding to International collaborations”, organizat în 5 noiembrie 2024 la Centrul de proiecte, și la care au participat 20 de asociații din Timișoara implicate în unirea comunităților prin cultură. Operatori culturali, instituții publice, ONG-uri și jurnaliști s-au adunat pentru a discuta despre puterea evenimentelor culturale de a construi punți între Ucraina și România, dar și despre potențialul de reconstruire prin artă a unei identități naționale afectate de război.
„Cultura este zona sigură în care putem fi de acord că nu suntem de acord”, a afirmat Simona Fiț, consilier pentru cultură și educație în cadrul Primăriei Timișoara. Aceasta a dat startul discuției, punând niște întrebări fundamentale precum „Care este rolul teatrului în cooperarea între națiuni?” și „De ce este importantă colaborarea internațională?”. Cifrele prezentate ulterior au detaliat răspunsul: peste 1500 de ucraineni din Timișoara s-au bucurat de accesul la spații și evenimente culturale în cursului anului trecut, iar în Timiș există un ecosistem divers de operatori culturali independenți, parteneriate locale, naționale și internaționale. Toate menite să sprijine susținerea comunității de refugiați ucraineni prin diverse oportunități culturale.
Evenimentul s-a bucurat de participarea online a ambasadorului Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, care a oferit o perspectivă la zi legată de invazia Rusiei asupra Ucrainei, și a lui Mykhailo Glubokyi, directorul de dezvoltare al Fundației Izolyatsia, o platformă pentru inițiative culturale. Acesta a adus în lumină organizația ZMINA, care a fost de-a lungul ultimilor 2 ani prezentă la mai multe evenimente culturale în Timișoara, și a vorbit despre cum organizațiile culturale aduc coeziune socială, ținând astfel diverse comunități împreună.
Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte a explicat rolul pe care Centrul de Proiecte, ca autoritate finanțatoare, l-a avut în susținerea reprezentării comunității ucrainene în timpul programului Timișoara 2023. Ea a detaliat faptul că au fost susținute 281 de parteneriate, adică 25% din totalul tuturor parteneriate, cu asociații internaționale, dintre care o parte ucrainene. Alături de ea, directorul asociației Timișoara 2023, Ovidiu Megan, a susținut că „Proiectele sunt importante pentru a crea sentimente” și că, în ciuda devastării și suferințelor enorme provocate de război, acesta a generat și un puternic spirit de reziliență, concretizat în implementarea mai multor proiecte culturale care au adus cultura ucraineană mai aproape de Timișoara.
Reprezentanții Teatrului Maghiar și ai Teatrului German de Stat din Timișoara au discutat despre importanța acestor instituții pentru supraviețuirea unei comunități alungate din propria țară și despre cum piesele de teatru despre viețile ucrainenilor îi pot ajuta să se simtă înțeleși. Reprezentanta Institutului Francez din Timișoara a povestit despre Festivalul de film ucrainean, organizat împreună cu Universitatea de Vest în luna mai a anului trecut, în cadrul căruia au fost redate, gratuit, filme documentare și artistice care au arătat publicului larg situația înfiorătoare în care sunt puși vecinii noștri din Ucraina zi de zi, dar și felul în care aceștia rezistă și luptă în continuare pentru un viitor pașnic.
Din partea Fundației Județene pentru Tineret Timiș (FITT), Nadia Tismănaru a explicat pe larg evenimentele adresate refugiaților de toate vârstele care au loc în Casa Tineretului în fiecare zi. De la educație pentru drepturile omului sau educație democratică până la cursuri de artă cu profesioniști români și ucraineni, FITT oferă un spațiu în care fiecare tânăr se poate simți bine și poate crea conexiuni.
Maria Szabo Condrei, din partea Uniunii Ucrainenilor din România – filiala Timiș a declarat că prioritatea în momentul de față este păstrarea culturii și a limbii materne a ucrainenilor. În plus, ea coordonează cursurile de limbă română pentru copii și, începând cu anul 2024, pentru adulți, dar și alte cursuri și evenimente care aduc comunitatea împreună, precum cele de artă, sport, sau chiar bucătărie ucraineană.
La eveniment au participat și alți operatori culturali care au desfășurat în ultimii 2 ani evenimente prin care s-a oferit voce comunității ucrainene din Timișoara: Direcția de asistență socială, Asociația Prin Banat, Casa de cultură, Asociația Acasă în Banat, FABER, TVR Timișoara ș.a.
În final, Jane Rozbytska, liderul informal al comunității ucrainene din Timișoara și președinte al ONG-ului Faina UA, a subliniat importanța tuturor inițiativelor culturale locale în afirmarea identității ucrainene:
„We want all the world to know what we are fighting for. We are a brave, separate, independent nation that is fighting for peace.”/ „Vrem că toată lumea să știe pentru ce luptăm. Suntem o națiune curajoasă, independentă care luptă pentru pace.”
Evenimentul a precedat premiera piesei de teatru BLOCKPOST, realizat prin colaborare româno-ucraineană, și a fost organizat de Sunlight Theatre în cadrul proiectului „Sunlight over borders”, o inițiativă inovatoare care își dorește să creeze, prin spectacole de teatru și discuții informale, un spațiu comun de dialog și colaborare pentru profesioniștii din România și Ucraina. La realizarea lui au mai contribuit Fundația Culturală Artmedia, Faina UA, IZOLYATSIA Foundation, Trans Europe Halles, și Malý Berlín, cu co-finanțare din partea ZMINA: Rebuilding program, prin fonduri UE.
Fotografii realizate de: Andreea Azarov
