Aproximativ 3000 de copii părăsesc anual sistemul de protecție și tot atâția ajung să își petreacă primii ani din viață în sânul acestuia. Cei care trăiesc în centrele de plasament sunt ținuți într-o dependență absolută. În majoritatea cazurilor, copiii nu pot să își exprime nicio dorință sau nevoie, în raport cu ceilalți copiii pe care îi întâlnesc la școală, de exemplu. Iar mulți dintre ei nu reușesc să dispună de deprinderile necesare pentru o viață independentă. De aceea, ei au nevoie în viața lor de persoane potrivite, care să le asculte dorințele, să îi înțeleagă și să îi îndrume să aleagă calea potrivită pentru ei.

Vocea Copiilor Abandonați este o organizație neguvernamentală, creată pentru a sprijini copiii aflați în sistemele de protecție ale statului și pe cei care, din diverse motive, au ajuns să locuiască pe străzi. Organizația a apărut în anul 2013, ca o „reacție firească” venită din partea a doi frați care au crescut într-un centru de plasament, Virgil și Vișinel Bălan. Au început cu un anunț pe Facebook, prin care propuneau prietenilor lor virtuali implicarea într-un proiect nou, numit la acea vreme „Desenăm Viitorul Tău”. Prin proiect își doreau să ajute tinerii din centrele de plasament rezidențiale să își găsească un punct de echilibru și să își croiască propriul drum în viață.

Au continuat cu proiecte mici, cu câteva cadouri de Crăciun. Dar, au observat că ceea ce ei făceau nu era suficient. Au vrut să facă și să ofere mai mult, deoarece știau din propria experiență că viața într-un centru și cea de după centru nu sunt deloc ușoare. Acum, îi ajută și pe alții să devină oameni mari și responsabili, care să aibă propria lor casă, la fel ca ei. „Noi venim în sprijinul copiilor, tinerilor aflați în centrele rezidențiale de plasament, la nivel național. Dar, atunci când situația financiară ne permite, intervenim și în familii. Adică, acele familii aflate într-o situație precară. Pentru a evita excluziunea socială și abandonul familial, încercăm să intervenim fie financiar, fie material, pentru a completa nevoile respectivei familii. În general, cumva adoptăm câteva familii, la care intervenim și cel mai mult. Asigurăm, mai ales, materialele necesare pentru școală.”, spune Vișinel Bălan, inițiator și fundraiser Vocea Copiilor Abandonați.

Un mare pas făcut înainte a fost realizarea în 2015 a unei cercetări efectuată în centrele de plasament rezidențiale la nivel național, sub coordonarea unui profesor de asistență socială de la Universitatea din București. „La cercetarea făcută în 2015 s-au identificat multe lacune venite din partea copiilor cu privire la ce au acces, la ce ar trebui să le ofere sistemul de protecție socială după ce pleacă, ori dacă ei trebuie să plece neapărat la 18 ani sau nu. Ei nu știau că mai au dreptul să stea încă doi ani. Ei nu știau că au dreptul la o casă, la o locuință unde plătesc chirie și la un loc de muncă. Ei nu știu foarte multe lucruri, deși legea prevede. Noi, permanent, am încercat să asigurăm acest suport.”, adaugă el.

De atunci au început să fie puse în practică programele organizației: activități educative și ateliere practice și informative, prin care copiii și tinerii învață cum să se descopere ca oameni, ce drepturi și obligații au și cum să își dea seama în ce domenii pot excela. Este foarte important ca aceștia să fie bine informați în legătură cu modul de funcționare al instituțiilor Direcției Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) și să știe în ce măsură respectivele își execută atribuțiile.

Educația poate schimba un destin și le oferă acestor tineri șansa la o nouă viață. Cel mai important aspect urmat de organizație este continuarea studiilor a copiilor pe care îi ajută. Activitatea realizată cu aceștia este strict concentrată pe pregătirea lor pentru momentul în care vor pleca definitiv din centre. O pregătire atât din punct de vedere juridic cât și din punct de vedere al infrastructurii la care ei au acces în momentul în care pleacă.

Pe lângă acestea, membrii asociației sunt mereu alături de copii, fie cu un sfat, cu un zâmbet sau cu o îmbrățișare, îi ascultă și le oferă iubire, de care au, probabil, cea mai mare nevoie.

Însă, parteneriatul cu instituțiile și legătura cu copiii sunt, uneori, greu de păstrat din cauza sistemului și a unor formalități. Un exemplu este cazul copiiilor din sectorul 1 din București cu care lucrau. După spusele lui Vișinel, încă așteaptă să primească contractul pentru a începe să lucreze cu copiii, deși se împlinește un an de când au depus întreaga documentație pentru încheierea parteneriatului. În unele cazuri, procesul este destul de lung și dificil de realizat și parcurs.

Proiecte inițiate

De-a lungul anilor, organizația a pus la cale și câteva proiecte speciale. Conferința POVESTEA MEA este un proiect gândit să-i motiveze pe cei din casele de copii. Invitații sunt tineri care au plecat din centre și vin să își spună povestea de succes. Ei reprezintă cel mai bun exemplu de reușită. Anul acesta se pregătesc pentru organizarea ediției a V-a.

Proiectul Adoptă un talent a fost lansat la începutul anului 2017 și este menit să susțină talentele din casele de copii, prin burse și materiale. Până în prezent, șase copii instituționalizați din Satu Mare și Neamț s-au bucurat după urma proiectului.

Centrul EDFORSO – EDUCAȚIE, FORMARE, SOCIETATE este un program destinat celor 20 de tinerii instituționalizați din București, înființat în 2016. Anul trecut, în noiembrie mai exact, a fost inaugurată Locuința EDFORSO, cu ajutorul donațiilor primite. Astfel, Viorel, primul beneficiar al locuinței, are acum un cămin nou și speră la un viitor mai bun. Acesta a intrat în posesia locuinței prin semnarea unui contract cu organizația, pentru doi ani. „Dacă este să ne bucurăm de ceva este că am reușit să deschidem un adăpost, o locuință pentru tinerii străzii, pentru tinerii care au plecat din centre și au ajuns pe stradă. Noi le-am pus la dispoziție o locuință nouă, le-am dat cheile și le-am urat un bun-venit în casa lor.”, povestește unul din inițiatorii proiectului.

Vișinel afirmă că cea mai importantă realizare a asociației a fost crearea Consiliului Tinerilor Instituționalizați. A fost creat în 2016 și reprezintă „un mecanism, o portavoce pentru copiii aflați în grija statului”. Din acesta fac parte tineri instituționalizați sau care au fost instituționalizați. Raportul de activitate pentru anul 2020 îl găsiți aici.

Marșul Îngerilor este un eveniment de comemorare a copiilor și tinerilor care au murit în centre, ultimii 30 de ani. Vișinel spune că „Marșul Îngerilor a venit ca un mesaj. Ca un manifest către autoritățile publice, de a atrage un semnal de alarma.” Anul trecut, proiectul a ajuns la cea de-a V-a ediție și s-a desfășurat online, prin vizionarea documentarului Pe urmele unui tânăr pierdut în sistem, realizat de un tânăr care a trăit experiența instituționalizării.

Proiectul #AmReușit, apărut în 2019, le-a adus premiul II la secțiunea apărarea drepturilor individuale și colective, la Gala Societății Civile 2020. Obiectivul principal a fost modificarea și completarea Legii Copilului – cu privire la măsurile de protecție avute după ieșirea din centre – și Legii Adopției, având în vedere respectarea art. 49 din Constituție, care se referă la dreptul la o familie pentru fiecare copil abandonat. Astfel, 13 povești de viață au fost transpuse în tot atâtea interviuri cu tineri care au crescut în centre de plasament și care au reușit să își clădească singuri propria viață, după cea de la „protecția copilului”. În noiembrie 2019, Senatul a adoptat ambele legi. „Este un proiect care s-a dorit a fi diferit de tot ceea ce am promovat sau încercat să promovăm în cei șapte ani de experiență.”, completează Vișinel.

Anul trecut a fost primul în care nu au reușit să își pună în mișcare proiectele și activitățile, deoarece nu le-au fost permis accesul în centre, din cauza pandemiei de coronavirus. Ultimul acces l-au avut la începutul lunii martie 2020 și a fost doar în 7 centre de plasament din țară: „Pentru noi a fost foarte puțin, pentru că, în medie, ajungeam în 50 de centre de plasament. Iar online e imposibil.”

Cu toate acestea, au planuri mari pentru anul 2021. În luna martie, își propun să deschidă un centru terapeutic și o nouă locuință, deoarece în cea inaugurată în noiembrie, anul trecut, nu pot sta mai mult de două persoane, din cauza spațiului limitat.

Întreaga lor activitate realizată cu copiii este bazată pe voluntariat. Dețin parteneriate cu Fundația Filantropică Metropolis, Organizația Umanitară Concordia și cu Fundația FARA, unde sunt trimise cazurile identificate de asociație. Totuși, nu există angajați în organizație. Toate costurile sunt suportate de membrii organizației și din donații. Aveți posibilitatea și voi să îi ajutați prin intermediul unei donații, chiar aici.

*fotografii preluate de pe pagina de facebook Vocea Copiilor Abandonați