fbpx

Ceau, Cinema! renaște în a 9-a ediție

Au trecut 2 ani de pandemie… 2 ani în care „Ceau, Cinema!”, festivalul de film îndrăgit de timișoreni, a încercat să supraviețuiască. Anul acesta reușește, în sfârșit, să se desfășoare așa cum o făcea în vremurile bune.

Între 14-17 iulie, toți iubitorii de film sunt așteptați la cea de-a 9-a ediție a festivalului „Ceau, Cinema!”, la Grădina de Vară, la Cinematograful Victoria, în incinta Filarmonicii, la Faber, dar și în Piața Traian.

Nicoleta Ciocov, organizatoare a festivalului, ne vorbește în detaliu despre ediția de anul acesta, despre amintirile cu care a rămas din cele opt ediții de până acum, dar și despre ce înseamnă să organizezi un festival de film.

Cum a apărut „Ceau, Cinema!”?

„Ceau, Cinema!” a apărut acum 9 ani, când în Timișoara nu existau prea multe evenimente dedicate filmului european. A apărut din dorința de a face mai mult pentru cinematografia europeană pe plan local. Aveam atunci doar Festivalul Filmului European și Festivalul Filmului Francez, iar dacă voiai să vezi un film european trebuia să îl descarci de pe internet – erau foarte rare aceste ocazii.

Fiind o comunitate destul de mică de iubitori de astfel de filme, noi, Pelicula Culturală, ne-am împrietenit cu cei de la Marele Ecran și am zis: „Hai să facem împreună acest festival” – un festival autohton de film european, un festival de buzunar pe vremea aceea. Am vrut să vedem dacă prinde, cum prinde, cum va fi.

Astfel, ne-am unit forțele două organizații care, din fericire, sunt împreună și la această a 9-a ediție de anul acesta. Atunci am început cu o ediție foarte restrânsă la Casa Artelor, unde am făcut proiecții în interior, în subsol, dar și în curte. A fost o ediție foarte animată și reușită, care ne-a umplut de bucurie, pentru că lumea a îmbrățișat ideea. Nu au venit doar prietenii noștri, ci și oameni din afara anturajului nostru, care ne-au încurajat să mergem mai departe.

A fost o ediție de buzunar făcută cu banii noștri de acasă, iar apoi am reușit să mai atragem diverși parteneri, să aplicăm la finanțări și am crescut încet-încet.

Ce pregătiți pentru ediția de anul acesta?

În acești 2 ani de pandemie am reușit să supraviețuim, să nu ne închidem festivalul, să nu ne închidem taraba și nu să stăm pe tușă. Am organizat ediții mai restrânse de „Ceau, Cinema!”. Anul trecut am avut în jur de 16 filme, acum 2 ani vreo 7, adică în 2020 și 2021, ani în care nu se întâmpla nimic, noi ne-am ambiționat și am zis că nu se poate să ne oprească o pandemie. Facem cum putem, dar facem măcar ceva, așa că am făcut niște ediții mai restrânse, mai limitate. 

Însă, anul acesta simțim o nevoie de aduce mai mult, așa că va fi o ediție mult mai complexă decât cele precedente, poate chiar mai complexă decât cea din 2019, care a fost și cea mai mare. Va fi o ediție în care vom avea peste 30 de filme de lungmetraj și filme românești noi. Încercăm să aducem filme noi, actuale, atât filme premiate, dar și filme care nu au fost încă descoperite și care sunt curatoriate de Ionuț Mareș, selecționerul nostru, împreună cu Lucian Mircu. Ei fac programul artistic al festivalului.

Anul acesta vom avea niște titluri senzaționale, niște filme care nu s-au mai văzut la Timișoara – vor apărea în cinematografe prin toamnă, unul dintre ele chiar premiat la Cannes. Pe lângă aceste filme, vom avea și filme documentare. Ca de obicei, duminica va fi dedicată filmului documentar.

Dar vom avea și o secțiune dedicată copiilor cu două zile de filme, o selecție de scurtmetraje de animație de la cel mai important festival de film de animație din țară, Animest, dar vom proiecta și „Străjerii Deltei” de Liviu Mărghidan, un film ce a fost deja în cinema, dar care sigur nu a fost văzut de atâta lume cât merită să fie văzut. E un film foarte fain, pe care îl recomand și sper să vină cât mai mulți copii la el.

Care sunt activitățile de care se pot bucura cei prezenți?

Vom avea un atelier pentru copii împreună cu Timișoara la cutie și Dan Ungureanu, iar pe lângă asta, avem binecunoscutul atelier pentru tineri care doresc să urmeze o carieră în domeniul cinematografiei: „Ceau, Cineva!”, va fi organizat împreună cu Alina Grigore și Valentin Gheorghe de la firma InLight. Alina a câștigat recent premiul pentru regie la Festivalul San Sebastian, pentru ultimul ei film. Se pot înscrie la atelier cei care sunt curioși de cum să își facă un portofoliu de casting; chiar le va face un asemenea portofoliu și vor filma împreună. Atelierul este gratuit, iar pentru detalii ne puteți urmări pe Facebook.

În ediția aceasta avem și o serie de „Ceau Cinema Talks” în care discutăm cu diferite persoane despre diferite teme interesante din festival, una dintre ele va fi „Voci feminine în cinematografia europeană”, în care vom avea niște invitate românce foarte faine. Apoi vom mai avea o discuție despre Vaclav Havel, noi având și un film despre acesta, dar și o lansare de carte.

Vom avea și o discuție despre accesibilizarea evenimentelor culturale pentru persoane cu dizabilități, în perspectiva Capitalei Culturale, în ideea de a atinge noi grupuri, noi categorii de public care să participe la aceste evenimente și pentru a le asigura toate condițiile de care au nevoie pentru a participa și ele. Aici vor participa cei de la Cartea Călătoare, care vin tocmai de la Focșani, dar și asociații locale care se ocupă de persoane cu dizabilități, care vor discuta despre ce e nevoie și ce se poate face pentru a putea participa și cei cu dizabilități din oraș.

Ce va aduce nou ediția aceasta?

Ca inovație în ediția de anul acesta, vom accesibiliza special pentru nevăzători filmul „Crai Nou” al Alinei Grigore. Nevăzătorii, neputând să vadă filmul, au nevoie de o prezentare în detaliu a acestuia, iar cei de la Cartea Călătoare se ocupă de acest proces de accesibilizare al filmului. Nevăzătorii vor purta niște căști pe urechi, în care le vor fi descrise scenele, personajele, cum sunt acestea îmbrăcate, ce fac, dacă se apropie sau se îndepărtează, pentru a-și imagina cât mai bine scenele. 

Acest film va fi proiectat în premieră la „Ceau, Cinema!” sub această formă, împreună cu „Berliner”, un alt film românesc în regia lui Marian Crișan. Filmele acestea se pot urca pe o platformă folosită de nevăzători, de unde ei își pot lua această descriere narativă a filmelor și, practic, le pot auzi și înțelege chiar și oameni care nu vin la festival, ci se uită la film acasă sau oriunde în lume. Folosind această aplicație vor avea acces la descrierea aceasta narativă pe care o finanțăm și o realizăm prin intermediul festivalului.

De asemenea, anul acesta am vrut să ridicăm nivelul tehnic al proiecțiilor noastre, astfel că vom avea DCP pentru prima dată în festival, atât la proiecțiile de la Grădina de Vară, cât și la proiecțiile din interiorul Filarmonicii, dar și la Cinematograful Victoria. Până anul acesta nu am putut să aducem o grămadă de filme, deoarece sunt foarte mulți producători și distribuitori care nu își dau filmele pe un fișier oarecare, pentru a evita pirateria. Anul acesta, mai mult de jumătate din filme vor fi de pe DCP, acest lucru dovedind calitatea filmelor.

În ce locații se va desfășura anul acesta festivalul?

Ca de obicei, Grădina de Vară rămâne locația preferată pentru proiecțiile în aer liber, dar vom organiza proiecții și în incinta Filarmonicii, unde vom avea proiecții după-amiaza. Sigur că ne vom folosi și de Cinematograful Victoria, primul cinematograf recondiționat din Timișoara, care este dotat cu DCP și cu tot sistemul aferent unor proiecții de calitate. Acolo va fi un sediu central al festivalului, în care se vor proiecta foarte multe filme. Acolo va fi și locul pentru competiția de film de anul acesta, dar și pentru alte proiecții și discuții.

Vom mai avea proiecții de film și evenimente la Faber, în interior și afară. Ca noutate, va fi Piața Traian, pentru că ne dorim să aducem filmul și în cartiere, dar și să ne alăturăm comunității locale din Traian și comunității de afaceri care se dezvoltă acolo. Aceste comunități încearcă să schimbe fața cartierului și să pună accent pe calitatea și valoarea istorică, arhitecturală a zonei, îndepărtând preconcepțiile legate de cartierul Traian. Vom merge și noi acolo cu niște filme de public, intrarea va fi liberă, încurajând astfel ca toți cetățenii cartierului să participe, să vadă cum e la un festival.

Chiar dacă nu ajung să meargă în centru sau la cinematograf, va veni cinematograful la ei cu o selecție organizată împreună cu Asociația Ceva de Spus, asociație de persoane cu dizabilități care se vor implica în producția acestei secțiuni din festival.

Și anul acesta vor rula filme românești?

Sunt și filme românești – ca de obicei, aducem filme românești noi și invitați din România, dar aducem și filme europene. Festivalul nostru se focusează pe țările care au avut minorități în regiunea noastră, a Banatului. La fel și competiția va avea filme din aceste țări reprezentative pentru regiunea noastră.

Avem o serie de parteneri culturali care ne-au ajutat mult anul acesta cu o selecție bogată de filme, dintre care pot enumera: Centrul Cultural German, Institutul Francez, Institutul Polonez, Centrul Ceh, Centrul Cultural Maghiar, Muzeul Banatului… sunt foarte mulți parteneri, ceea ce e grozav, deoarece, punând mână de la mână, reușim să creăm un festival relevant pentru comunitate, ceea ce ne dorim tare mult.

Nu ne dorim să fim foarte mari, ci ne dorim ca ceea ce facem să fie relevant, să fie autentic și să fie plăcut de cât mai multe grupuri, de aceea și selecția noastră este foarte variată, iar anul acesta chiar că ai din ce să alegi. Avem o finanțare importantă din partea Municipiului Timișoara prin Centrul de Proiecte, acesta fiind principalul finanțator de anul acesta, dar există și alți sponsori.

Pepenele roșu apare peste tot unde este și „Ceau, Cinema!”. Ce simbolizează acesta?

Pepenele roșu, zis de noi și „lubenița”, care e mai bună decât popcornul, vine de la Gottlob. Gottlob este o comună din județul Timiș, care este recunoscută pentru producția impresionantă de pepene roșu și pepene galben.

Ce am vrut noi să evidențiem prin adoptarea pepenelui roșu ca mascotă, ca simbol al festivalului nostru, este faptul că Gottlob e prima comună din România care a avut un cinematograf recondiționat, dotat cu echipament tehnic și cu absolut tot ce este nevoie, ca un cinematograf modern de oraș. Recondiționarea se întâmpla în timpul în care Timișoara nu avea niciun cinematograf al orașului, unul în care să putem funcționa, în care să avem o casă a filmului european și în care să ne putem desfășura festivalul.

Acesta a fost motivul pentru care am adoptat pepenele, pentru a face cunoscută comuna, deoarece e mare lucru în România să ai un cinema la țară. Încercăm anul acesta să revenim și cu obiceiul nostru foarte îndrăgit de a mânca lubeniță la filme și să dăm lubeniță la pahar celor care vin la proiecțiile de film în aer liber.

Care este cea mai frumoasă amintire cu care ați rămas din cele opt ediții de până acum?

Sunt destul de multe amintiri, însă una dintre cele mai frumoase este o proiecție de la Grădina de Vară, atunci când am proiectat în premieră documentarul „Planeta Petrila”, la care am avut coadă la intrare de la Grădina de Vară, până la semaforul de la Catedrală. Acest lucru te bucură, te încurajează și îți reconfirmă faptul că faci bine ceea ce faci și că trebuie să continui, să o faci mai departe, deoarece lumea e aici, alături de tine și asta înseamnă că faci o treabă bună. A fost ceva extraordinar, la care nu ne-am așteptat, ceva la care chiar și acum mă gândesc cu drag.

Cât de mult durează pregătirea festivalului?

Pregătirea festivalului durează un an, se termină o ediție și deja începem să ne gândim la următoarea. Pentru ediția de anul viitor, când vom avea 10 ani de „Ceau, Cinema!”, am început să ne gândim de anul trecut. Atunci când am început să abordăm partenerii, i-am întrebat dacă vor să se alăture pentru ediția a 9-a, dar să ne gândim și la ediția a 10-a, deoarece anul viitor va fi o dublă sărbătoare pentru noi, fiindcă avem și 10 ani de „Ceau, Cinema!”, dar va fi și Capitala Culturală.

Așa cum am spus, durează cam un an pregătirea. Partea de planificare se derulează toamna și iarna, iar de prin noiembrie începem să abordăm partenerii culturali, firmele, pentru că bugetele de marketing se fac cu un an înainte. Din primăvară începe munca mai consistentă, pentru că aplicăm pe diferite proiecte. E foarte mult de lucru, deoarece durează mult timp să aduci invitați, să aduci filme și să creezi evenimente interesante. Echipa noastră este destul de mică, iar în principal lucrăm ca voluntari cu toții. Anul acesta chiar am lansat o campanie pentru atragerea voluntarilor, pentru că având atâtea locații diferite și atâtea activități în paralel, chiar e nevoie să iasă treaba bine.

Care a fost feedback-ul primit din partea timișorenilor de-a lungul celor 8 ediții?

În general, feedback-ul a fost bun, de aceea suntem aici. Lumea de obicei ne încurajează. Însă avem și feedback în care ni se recomandă anumite lucruri: „De ce nu aduceți filmul acela, de ce ați făcut așa și nu așa?”. Feedback-ul este variat și noi încercăm să încorporăm toate ideile în festival, atât cât se poate. Anul acesta vom avea o secțiune de feedback ce va fi disponibilă pentru voluntari, dar și pentru publicul larg, în care ne pot spune ce a fost bine, ce n-a fost bine și ce să facem mai bine pe viitor. Încercăm să ne adaptăm și să ținem cont de opinia publicului, deoarece pentru el facem festivalul.

Așa cum am spus, în principal avem un feedback cald, pozitiv, iar acest lucru ne confirmă că facem ceea ce trebuie, iar dacă nu este de bine, încercăm să reparăm. În unele situații sunt probleme tehnice, spre exemplu, lumina care bate pe ecranul de la Grădina de Vară. Această lumină este un subiect foarte delicat, pentru că noi ne aflăm în centrul orașului, înconjurați de o mulțime de stâlpi, din care stingem câțiva pe parcursul filmului, dar avem Catedrala care este iluminată și n-ai cum să o stingi pentru a vedea tu bine la film.

De asemenea, suntem în vecinătatea unor cluburi care au petreceri, mai ales în weekend. Nu o dată a fost situația în care colegul meu, Lucian Mircu, s-a dus la party și i-a rugat frumos să dea muzica mai încet, pentru că nu se aude bine la film. Sunt lucruri de genul acesta pe care chiar nu le putem controla și atunci sperăm ca publicul să ne înțeleagă.

De unde vom putea achiziționa bilete?

Biletele se vor putea cumpăra de pe iabilet.ro, unde vor fi anunțate. Vor fi atât bilete, cât și abonamente pentru tot festivalul, dar încă nu le-am pus în vânzare. Acestea vor fi anunțate la final de iunie – început de iulie, cu vreo două săptămâni înainte de festival. În măsura în care sunt bilete disponibile, chiar dacă sunt vândute pe pagină, noi lăsăm tot timpul câteva bilete și la fața locului.

De ce ar trebui să vină publicul timișorean la festival?

Pentru că au de descoperit filme pe care nu le pot vedea acasă, în confortul canapelei, pentru a se bucura de film alături de prieteni, alături de oameni, alături de cei dragi. E altceva să vezi un film împreună cu mai multă lume, e altceva să vibrezi, să râzi împreună cu ceilalți, decât să fii tu singur. Știu, sunt multe avantaje în a sta acasă și a vedea un film, dar și mai multe atunci când vii la cinema, cu atât mai mult la un festival.

La festival ai ocazia să cunoști regizori, actori care participă înainte sau după filme la discuții, poți afla povestea din spatele filmului, cum s-a făcut filmul respectiv, de ce așa și nu așa, poți participa la Mic Dejun cu Juriul, la care participă juriul și toți invitații festivalului, îi poți cunoaște personal, poți mânca lubeniță la pahar, în loc de popcorn, poți avea o altă viziune asupra lumii înconjurătoare, descoperind niște filme pe care nu ai altfel ocazia să le vezi. 

Și… nu știu… e „Ceau, Cinema!”, e de neratat!

Și încă ceva… urmăriți-ne pe pagina de Facebook a „Ceau, Cinema!”, pe Instagram și pe TikTok mai nou.

Sursa fotografii: Facebook / Ceau Cinema

Author

Distribuie:

Articole recente:

Ne bucuram ca vrei sa te implici

Cum crezi că ar arăta lumea din jurul tău dacă fiecare dintre noi ar face zilnic câte o faptă bună? Cum s-ar simți fiecare dintre noi dacă ar contribui la schimbarea în bine a unui alt destin?
Nu știm răspunsul pentru toată lumea, dar pentru noi e deja clar că ne simțim bine! Și pentru că ne place să împărțim…bunătatea, poveștile și dulciurile, căutăm colegi de echipă!