Așa-numit de romani „darul zeilor”, Băile Neptun așteaptă, într-o stare de degradare rapidă, o minune care să o readucă la valoarea de altădată. Începutul Secolului al XXI-lea, dominat de tranzacții ilegale și schimburile de proprietăți, a contribuit semnificativ la ruinarea unor comori naționale.

Istoria Băilor Herculane a început în urmă cu aproximativ două mii de ani,  numărându-se printre cele mai vechi stațiuni și fiind prima cu bai termale și sulfuroase din România. Prima mențiune datează încă din anul 153 d. Ch. 

Perioada de glorie a perlei Banatului a fost, însă, în timpul Imperiului Austro-Ungar. Tot atunci, printesa Sisi mărturisea că „Băile Herculane sunt o prezenţă distinctă şi încântătoare”. În această perioadă sunt construite numeroase construcții impunătoare. La inițiativa lui Franz Joseph, cel ce vedea Băile Herculane ca pe „cea mai frumoasă staţiune de pe continent”, arhitectul Alpar Ignat a realizat grandioasa clădire Băile Neptun, parte a Ansamblului Casino.

După mai bine de 160 de ani, nepăsarea și lipsa investițiilor au dus la transformarea Băilor Neptun într-o ruină. Servea doar ca adăpost pentru oamenii străzii, dar ca în orice situație există speranță. Un grup de tineri, absolvenți de arhitectură, au depus eforturi nemărginite pentru a reda clădirii strălucirea inițială. Eforturile lor s-au transformat în  Herculane Project. Echipa își dorea sa colaboreze cu o asociație deja inființată, pentru ca viitoarea lor activitate sa fie legală. Dar au decis că nu vor să se oprească la planurile de restaurare a Băilor Neptun, iar cea mai buna soluție ar fi să-și înființeze propria lor organizație. Așa a apărut Asociația Locus.

Herculane Project este o platformă care urmărește aducerea în actualitate a centrului istoric al Băilor Herculane, sub umbrela căreia se dezvoltă o serie de proiecte culturale, arhitecturale sau educative. Platforma are în structura sa două componente: revitalizarea socială și culturală a centrului istoric, prin încurajarea comunității către implicare în proiecte civice, și refacerea monumentului istoric de interes național, Băile Neptun.  

În cei trei ani de activitate, membrii au demarat o serie de proiecte culturale. Ei pus bazele unor școli de vară pentru studenții arhitecți din țară și au încheiat parteneriate cu instituții publice, specialiști sau investitori privați care i-au ajutat cu expertiza lor. Au reușit, de asemenea, să implementeze și să desfășoare cu succes a doua ediție ale școlii de vară „Baia de Arhitectură”. Scopul școlilor de vară a fost de a aduce un plus mediului urban, social și patrimonial prin activități educative și culturale, dar și de a crea o legătură a proiectului Herculane Project cu mediile universitare din România. Alte proiecte culturale realizate sunt Șantierul Cultural Băile Herculane, HerCULTURA și IgotMarked, campanie ce vizează includerea Ansamblului Arhitectural din Băile Herculane în patrimoniul UNESCO. 

Cea mai mare realizare a fost punerea în siguranță a Băilor Neptun. Voluntarii au reușit să strângă aproximativ 60.000 €,  prin intermediul campaniei Bilet la Băi. Donarea a 5€ sau 23.5 Lei, echivalentul unui bilet la băi, a fost deviza campaniei. Suma strânsă a acoperit jumătate din costurile intervenției de urgență. Inițiatorii consideră că prin dezvoltarea unor proiecte bune, care răspund la nevoi clare și punctuale ale comunității, proiecte vizibile în domeniu, pot atrage sponsori, parteneri și inclusiv sprijin administrativ.

„În condiții ideale acest lucru este stabilit alături de toți partenerii proiectului, împreună cu proprietarul – administrația locală, cât și cu comunitatea locală. Pentru a putea fi fezabil un proiect de restaurare, funcțiunea trebuie să genereze beneficii economice și culturale către stațiune, de aceea, momentan, noi tindem către un mix de funcțiuni, cu păstrarea parțială a funcțiunii de baie.” ne-a spus Răzvan Popescu, responsabil de comunicare la Herculane Project.

Etapele pe care le-au parcurs de la demararea platformei au fost atât de natură organizațională, de coagulare a unei echipe, open call-uri pentru voluntari, setarea unor obiective clare, cât și o serie de etape esențiale din punct de vedere comunicațional și strategic. Toate etapele pe care le-au parcurs au fost extrem de complexe și i-au ajutat să consolideze o comunitate de peste 25.000 de susținători.

Cu toate acestea, este în continuare nevoie de implicarea societății civile și sprijinirea voluntariatului. Prin această implicare se pot dezvolta o serie de inițiative noi, se pot uni inițiativele și bineînțeles, crește importanța acestui subiect în opinia publică.

Pentru a deveni membru al asociației sau voluntar în cadrul Herculane Project reprezentanții acestuia îi îndeamnă pe doritori să îi contacteze atât pe pagina de facebook a proiectului sau a asociației, cât și pe email (herculaneproject@gmail.com). Totodată, pe perioada de implementare a proiectelor pe care le au, ei organizează open call-uri prin care invită voluntari în proiecte. 

Scopul final este ca Baia să fie reactivată, indiferent de funcțiunile sale, urmărind legislația și standardele europene și conturarea unui proiect de foarte mare calitate din punct de vedere tehnic și comunicațional. 

Speranțele inițiatorilor depășesc bariera unei recondiționări, ei își doresc să poată  genera un proiect care, în 10-15 ani, să fie un model din punct de vedere al utilizării resurselor geotermale, pentru a susține o dezvoltare durabilă a unui oraș. Un alt obiectiv al lor este crearea unui precedent cu privire la abordarea obiectivelor de patrimoniu și conectarea acestora cu comunitățile aferente. 

Tot Răzvan Popescu ne-a mărturisit că pentru membrii echipei „Băile Herculane este mai mult decât patrimoniul său construit, iar farmecul stațiunii, pe lângă istoria sa bogată, constă în cadrul său natural și proprietățile izvoarelor sale termale. Ei bine, dacă la început motivația noastră a pornit de la dragostea pentru arhitectura locului, de-a lungul timpului am descoperit toate aceste caracteristici componente ale stațiunii și, inevitabil, am dezvoltat un atașament.”

Herculane Project este dovada certă că implicarea poate schimba soarta bijuteriilor arhitecturale ce sunt acoperite de praful nepăsării și ignoranței. Acești tineri curajoși, determinați și muncitori au scos la lumină nevoia cruntă de a ne implica. Ei au demonstrat că existența unei comunități care face demersuri pentru a readuce în actualitate nevoia de conservare a patrimoniului  poate trezi conștiința națională și modifica traseul tragic pe care multe comori ale țării l-ar putea avea.