Tu ce legume ai în coşul tău de cumpărături? Mihaela Vețan asigură accesul la o alimentație sănătoasă, diversificată și de sezon pentru cât mai mulți consumatori prin proiectele pe care le promovează. Este pasionată de agricultura făcută cu grijă față de oameni, dar și de natură. Știe că planeta nu are un plan B, dar crede în schimbare și se implică în ea. O fire încăpățânată, empatică și optimistă, reușește de fiecare dată să aducă un impact pozitiv în viața oamenilor.
A avut o copilărie fericită, aproape ca-n povești. „Am crescut la țară până la șapte ani, când am început școala. Toate vacanțele le petreceam acolo. Îmi plăcea ritmul natural în care se petreceau lucrurile la țară, foarte diferit de ritmul orașului. Resimțeam acest lucru de fiecare dată când mă întorceam la Timișoara.”
Fiind concentrată pe promovarea economiei sociale și solidare, pe consumul responsabil, comerțul echitabil, dar și pe agricultura susținută de comunitate, a devenit coordonatoarea Centrului de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (CRIES). S-a înființat în 2009, dar povestea a început cu doi ani înainte. În 2007, Timișoara devenise partener într-un proiect european, coordonat de Consiliul Europei în care erau implicate trei orașe din Europa: Timișoara, Mulhouse și Paris. Timp de doi ani, CRIES a funcţionat sub forma unui proiect al cărui scop era de a facilita schimbul de experiență în domeniul economiei sociale și solidare între cele trei teritorii și dezvoltarea unor mecanisme participative de implicare a cetățenilor. În 2009 a devenit o asociație care, din acel moment își desfășoară activitatea fără întrerupere.
În 2007, odată cu lansarea CRIES, a fost lansat și un proiect pilot în România – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (ASAT), care s-a dezvoltat doar prin voluntariat. Asociația prevede un parteneriat de solidaritate între micii producători și consumatori urbani. „Grupul de consumatori se angajează cel puțin pe perioada unui an că va achiziționa produse de la acel producător. Semnează un contract și plătește la semnarea lui un avans.” Modelul este preluat de la francezi, dar adaptat la realitățile din România și se practică atât în Timișoara, cât și în Cluj-Napoca, Odorheiul Secuiesc, Sibiu, Oradea și București.
„Pe lângă faptul că ai acces la produse proaspete, proximitatea îți permite schimburi directe cu producătorii. Trebuie să conștientizăm că dacă vrem să ne hrănim sănătos, trebuie să existe de cealaltă parte producătorul pe care nu-l putem susține, decât dacă îi oferim un preț corect”. Pentru a înţelege consumatorii mai clar aceste aspecte, ASAT a căpătat o altă formă. De la un proiect susținut de CRIES până în 2015, a devenit o asociație separată care pune în valoare beneficiile unei alimentații sănătoase, obținute în proximitate.
Reciproc a fost o consecință a muncii începute în 2007, fiind prima cafenea întreprindere socială din Timişoara. Mihaela, împreună cu ceilalți membri ai asociației au format o bază de date cu micii producători, dar a apărut des întrebarea: „Unde putem consuma aceste produse?”. Soluția a apărut în 2015, în urma finanțărilor făcute prin intermediul fondului social european pentru deschiderea unei întreprinderi sociale. O cafenea independentă, fără contracte de exclusivitate cu niciun furnizor. Contracte ce se traduc prin reducerea variantelor de alegere pentru consumatori, iar ea nu și-a dorit acest lucru. Într-un spațiu mic, clientul are o mulțime de alternative. Aici există peste 40 de beri artizanale de la noi din țară, 90 de ceaiuri ecologice, 70 de tipuri de vin, toate de la cramele mici din România. Anul acesta se fac cinci ani de activitate, „am rezistat în timp. Ceea ce e destul de greu pentru o întreprindere socială în România”.
Pentru a încuraja micii agricultori, s-a organizat Festivalul „La Pas”, primul festival de gastronomie artizanală din Timișoara. Un proiect de dezvoltare comunitară, derulat de Asociaţia Timişoara 2021-Capitală Europeană a Culturii și Asociația CRIES. Cei 80 de voluntari au făcut realizabil acest eveniment, care nu a fost un street food obișnuit. Preocupările principale au fost ingredientele preparatelor, dar și grija față de mediu, folosind cât mai puțin plastic. Vesela a fost biodegradabilă, din tărâțe care, după terminarea festivalului, au ajuns la o gospodărie ca hrană pentru găini.
„Am încercat să punem în scenă povestea mâncării și impactul pe care-l are producerea, distribuirea și consumul ei”. Acest lucru l-au făcut prin diverse ateliere pentru copii, prin dezbateri, prin realizarea unui manual de consum responsabil și al unui ghid pentru organizarea de evenimente culturale responsabile. Manualul a fost realizat în 2018, iar anul trecut, 15 profesori au lucrat cu el și au prezentat unele teme în cadrul orelor pe care le desfășoară. Anul acesta, Mihaela dorește să crească numărul de cadre didactice implicate.Mihaela este un om care crede că visurile se pot îndeplini, dar nu orice visuri. Doar cele complexe, vizualizate în cele mai mici detalii. „Uneori cred că visăm foarte abstract. Visați cât mai în detaliu și identificați care este primul pas pe care îl puteți face”.
