Deși este un fenomen tot mai prezent în școli și în mediul online, bullying-ul rămâne un subiect tabu. De multe ori, îl observăm sau chiar îl experimentăm, dar evităm să discutăm despre el. Totuși, singura modalitate de a combate această problemă, cu care probabil ne-am confruntat cu toții cel puțin o dată, este să o recunoaștem, să-i conștientizăm gravitatea și să avem curajul să vorbim deschis despre ea, în special cu cei mai vulnerabili.

În ultimele zile, fenomenul bullying-ului a devenit un subiect tot mai prezent în spațiul public, în mare parte datorită lansării mini-seriei „Adolescence”, disponibilă pe Netflix. Un proiect cinematografic de succes, care a creat impact și a venit ca un semnal de alarmă pentru părinți. Format din patru episoade filmate în stilul „one shot”, serialul urmărește povestea unui adolescent de 13 ani, Jamie Miller, acuzat de uciderea unei colege de clasă. Personajul este interpretat de Owen Cooper, un tânăr actor care, deși este la primul său rol, a reușit să joace ca un profesionist, intrând perfect în pielea personajului său. Serialul abordează teme precum singurătatea adolescenților, presiunea grupului, influența rețelelor sociale și riscurile expunerii la subculturi online toxice.

În acest context, pe 27 martie, la Universitatea de Vest din Timișoara, a avut loc evenimentul „Dialoguri deschise despre violența în școală”, dedicat conștientizării acestui fenomen. La eveniment au participat elevi și studenți, iar discuțiile au abordat subiecte precum comportamentele agresive din școli, cyberbullying-ul și efectele acestuia. Moderatorul, Sarmiza Andronic, cadru universitar la Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării, a coordonat dialogul dintre cinci invitați, specialiști și profesori, care au adus perspective diferite asupra problemei.

Aceștia au explicat despre cât de răspândit este bullying-ul în școli, mai ales într-o perioadă în care tinerii au nevoie mai mult ca niciodată de un mediu sigur în care să se dezvolte, să fie respectați și acceptați. Școala nu ar trebui să fie doar un loc unde se transmit cunoștințe, ci și un spațiu sigur care să sprijine dezvoltarea emoțională și socială a elevilor. În lipsa acestui mediu, violența poate afecta grav sănătatea mintală și comportamentul noilor generații.

Cum evoluează bullying-ul în școli?

Cristina Adam, coordonator de echipă în cadrul organizației „Salvați Copiii”, a prezentat statistici îngrijorătoare: în 2016, 72% dintre copii au declarat că se confruntă frecvent cu bullying-ul în școli, iar în 2022, 8 din 10 copii au spus că se lovesc de această problemă. Aceste cifre arată că fenomenul continuă să se agraveze. Deși bullying-ul afectează în mod direct copiii, aceasta susține că responsabilitatea principală revine adulților: 

„Trăim înconjurați de violență, pe care noi, adulții, o tolerăm. Așteptarea ca ceea ce vedem în școală să fie diferit nu este realistă. Copiii preiau modelele comportamentale pe care le au la îndemână și rezolvă conflictele prin violență, pentru că asta văd în societatea noastră.”

Maria Slatină, de la Centrul de Asistență Socială și Educațională Timiș, a vorbit despre cele mai frecvente forme de comportament agresiv în județ. Conform statisticilor, violența verbală este cea mai întâlnită în școli, urmată de violența fizică. Ea consideră că elevii cu comportamente problematice nu trebuie etichetați, ci trebuie sprijiniți cu empatie și consiliere. Totodată, a evidențiat importanța unei colaborări strânse între profesori, consilieri și părinți pentru a reduce fenomenul. Din acest motiv, CJRAE colaborează cu psihiatri pentru sesiuni de parenting, care ajută părinții să înțeleagă mai bine comportamentele copiilor lor. 

Efectele legale și psihologice ale bullying-ului

Cristina Nicorici, asistent universitar la Facultatea de Drept și avocat în Baroul Timiș, a explicat că bullying-ul nu este doar o problemă care apare în școli, ci poate implica și autoritățile, cum ar fi poliția sau judecătorii. În funcție de gravitatea faptei, agresorii pot fi sancționați, de la măsuri interne precum mustrările sau exmatricularea, până la sancțiuni legale mai serioase, dacă acesta devine o infracțiune. În astfel de cazuri, pedepsele pot include amenzi sau chiar școala de corecție, iar aceste fapte pot lăsa urme în cazierul persoanei, afectându-i astfel viitorul.

Iuliana Costea, lector la Facultatea de Sociologie și Psihologie, a discutat despre efectele vizibile, dar și despre consecințele mai greu de observat ale bullying-ului. Printre acestea se numără izolarea socială, degradarea relațiilor cu cei din jur și chiar tendințele de automutilare.

„Fiecare agresor a fost, la rândul lui, o victimă. Poate a familiei, poate a mediului, poate a unei situații mai dificile”, a spus aceasta. 

Suferința se manifestă diferit pentru fiecare adolescent: unii se retrag și devin tăcuți, în timp ce alții reacționează prin furie și agresivitate. Semnele care pot indica faptul că un tânăr este victima bullying-ului includ izolarea, schimbările bruște de comportament, nervozitatea, anxietatea sau tristețea. Aceste semnale nu trebuie ignorate, iar sprijinul acordat la timp poate face diferența.

Cu toate acestea, elevii prezenți au fost destul de reticenți în interacțiunea cu invitații. Atunci când li se cerea să vorbească, mulți ezitau să răspundă. Totuși, o elevă de clasa a X-a de la Colegiul Național Bănățean, care este și președinta Consiliului Județean al Elevilor Timiș, a venit pregătită cu câteva întrebări pentru specialiști, încercând să înțeleagă mai bine fenomenul bullying-ului. Printre curiozitățile sale se numără „Considerați că un elev este întotdeauna conștient de ceea ce i se întâmplă?”, „Care sunt factorii care influențează un comportament neadecvat?” și „Cum putem proceda pentru a face diferența dintre o simplă glumă și o formă reală de abuz?”

La ultima întrebare, specialiștii au explicat că o glumă trebuie să fie amuzantă pentru toți cei implicați, nu doar pentru cel care o face. Dacă doar unul râde, iar celălalt se simte rănit, exclus sau jenat, atunci nu mai este o glumă, ci o formă de agresiune. „Dacă doare, nu e o simplă glumă. Dacă râzi doar tu, nu e o glumă”, a răspuns Iuliana Costea.

Cum putem preveni cyberbullying-ul?

„Cred că ar trebui să existe ore dedicate în săptămâna fiecărui copil, nu neapărat la școală, care să fie concentrate pe resursele ce ne învață cum să ne protejăm”, propune Cristian Cira, Lector la Facultatea de Matematică și Informatică.

El consideră că fiecare copil ar trebui să aibă un timp dedicat învățării despre siguranța online, fie la școală, fie în afara acesteia. 

Acesta a discutat despre cât de importantă este educația digitală în prevenirea cyberbullying-ului, menționând că generațiile mai în vârstă au dificultăți în a înțelege acest fenomen, spre deosebire de tineri, care sunt obișnuiți cu tehnologia. Adulții nu au aceleași reflexe pentru a recunoaște semnele de agresiune online, astfel, mulți părinți nu își dau seama la timp de ce se întâmplă și nu pot interveni cum trebuie. Așadar, trebuie să educăm atât copiii, cât și pe adulți, pentru a dezvolta o „igienă digitală” similară cu felul în care am învățat să ne protejăm de viruși.

Hărțuirea online: Pericolele în mediul digital

Cyberbullying-ul este un subiect abordat și în „Adolescence”, unde se evidențiază faptul că părinții, de multe ori, nu își dau seama că propriul copil este victima hărțuirii online, iar acest lucru poate avea consecințe grave. Mini-seria face referire directă la fenomenul „incel”, o subcultură formată din bărbați care se simt respinși și consideră că nu pot forma relații romantice, ceea ce îi poate duce la frustrare și izolare. Jamie, personajul principal, este afectat de propriile insecurități, fiind convins că nicio fată nu-l place, ajungând să simtă că nu e suficient de bun. 

 Adesea, astfel, tinerii dezvoltă sentimente de ură, frustrare și misoginie, fiind influențați de grupuri online și de figuri controversate. Serialul îl menționează pe Andrew Tate, cunoscut pentru declarațiile sale misogine și impactul negativ asupra adolescenților, care ajung să creadă că dominanța și agresivitatea sunt trăsături ale masculinității.

Povestea din „Adolescence” scoate în evidență pericolele mediului online și influențele nocive care pot modela comportamentele adolescenților. Într-o perioadă în care presiunea socială este tot mai puternică, tinerii ajung, din teamă, să-și piardă încrederea în sine, încercând să se conformeze unor standarde toxice promovate pe rețelele de socializare. În lipsa comunicării și a sprijinului din partea celor apropiați, aceste dezechilibre pot duce la comportamente agresive. Așadar, ceea ce putem face este să fim atenți la tineri, să ne dorim să îi ajutăm, să ne implicăm și să fim empatici, indiferent de poziția în care ne aflăm.