La finalul lunii noiembrie, Universitatea de Vest din Timișoara a organizat în cadrul proiectului „La UVT, Cultura este Capitală”, o nouă conferință care l-a avut ca invitat pe Andrei Pleșu, scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei.
Conferința s-a numit Abisuri tematice. Ce întrebări își mai pun astăzi cercetătorii umaniști, iar în cadrul ei invitatul a făcut o analiză a temelor predilecte ce preocupă cercetarea în acest domeniu. Andrei Pleşu a început prin a aminti despre o carte de-a sa – Minima moralia, despre care s-a spus că ar fi un plagiat al unei cărți cu același nume, scrisă de filozoful Theodor Adorno în 1951.
Invitatul a subliniat că cititorii ambelor cărți pot observa că între acestea nu există nicio legătură, şi a continuat argumentația cu un exemplu. Dacă cineva vrea să scrie azi o carte și să-i dea numele „To be, or not to be”, a spus el, în ochii criticilor s-ar putea să fie acuzat că îl plagiază pe William Shakespeare, chiar dacă lucrările nu au nicio legătură una cu cealaltă.
Următorul subiect pe care Andrei Pleșu l-a ales pentru discuție a fost despre cum s-a întemeiat Colegiul Noua Europă din București. Acest institut a luat naștere după ce Andrei Pleșu a beneficiat de o bursă primită de la un institut german pentru studii avansate, și a fost realizat pentru cercetători din diverse domenii care să vină timp de un an academic și să facă seminare în care proiectele lor sunt dezbătute.
Unicele reguli valabile erau să nu existe o temă impusă, să vină fiecare cu ce are mai bun şi să nu existe restricții ideologice. Însă în timp au apărut problemele cu sponsorii din Occident care nu mai puteau să finanțeze institutul, chiar dacă puteau finanța proiectele.
„Ca și cum ni s-ar spune: Domnule, vă finanțăm supa, dar fără bucătărie”, a spus Andrei Pleşu.
Consecința a fost că nu mai conta cu ce se susține institutul sau cum își plătea angajații, ci contau temele cercetării. Acestea trebuiau să fie relevante geopolitic sau în trend. Frica cercetătorilor era că dacă nu vin cu ceva care să convină și să aparțină acestui trend, erau respinși de către noua comisie pentru bursă.
În continuarea acestei idei, Andrei Pleşu a adus exemplul unui tânăr cercetător care a venit cu proiectul său pentru finanţare în fața unei comisii din care făcea parte și el. Tânărul prezenta un manuscris vechi găsit într-o biserică grecească și spunea că va urma să-l traducă și să cerceteze mai departe. Pleșu a fost entuziasmat de idee, dar ceilalți membri ai comisiei l-au respins. După un an, a venit cu același proiect, dar cu numele schimbat: „Probleme de gender în mănăstirile grecești din secolul IV”. Cu acest titlul, tânărul cercetător a fost admis pentru bursă.
Conferința despre evaluarea tendinţelor în cercetarea umanistă s-a încheiat cu o sesiune de întrebări adresate de public lui Andrei Pleșu. Moderator al evenimentului care s-a desfășurat în Aula Magna a fost criticul literar Mircea Mihăieș.
