Empatic și dedicat. Așa s-ar descrie Adelin Murdeală, un tânăr de doar 23 de ani care alege să își petreacă orele libere fie pe ambulanță, fie la Serviciul de Ajutor Maltez din Timișoara, unde face voluntariat.

Adelin e un tânăr nu foarte înalt, slăbuț, dar care are, totuși, stofă de salvator. Încă de când l-am cunoscut mi-a lăsat impresia că este sigur pe el și că e mereu pregătit să sară în ajutorul oricui la nevoie. Ceva din felul în care vorbește când îl întreb despre activitatea lui m-a facut să cred asta.

De la inginer tehnic la voluntar

Inginer tehnic de profesie, el a ales să schimbe ceva la stilul său de viață și să își folosească altfel timpul liber, luând decizia de a deveni voluntar.

„Simțeam că pot face ceva mult mai folositor cu timpul meu liber, și anume să ajut oamenii care au cea mai mare nevoie de acest ajutor – cei aflați într-o situație de urgență”, spune el.

Adelin și-a început astfel călătoria pe acest drum. S-a înscris ca voluntar ISU, unde a urmat cursul de prin ajutor „Salvator din pasiune”. Tot acolo l-a întâlnit și pe coordonatorul Serviciului de Ajutor Maltez din Timișoara (S.A.M.R.), care, văzându-i dedicarea, l-a invitat să se alăture și echipei lui.

Acum, după mai bine de un an, timp în care a devenit paramedic voluntar, fiind încadrat pe ambulanțe SMURD de tip B2, Adelin reușește să îmbine masteratul, jobul, voluntariatul și viața personală. În cadrul S.A.M.R., principalele activități la care participă sunt cele sociale, care se axează pe ajutorarea oamenilor fără adapost și pe activitățile de prim-ajutor, adică exerciții și asigurarea primului ajutor la diverse evenimente. Toate acestea, spune el, „au la bază un principiu după care toți ne ghidăm – ajutorarea celor aflați la nevoie”.

„Dacă faci ce îți place, nu simți oboseală și nu simți că muncești”

Totuși, aceste lucruri necesită uneori sacrificii, cum ar fi reducerea timpului petrecut în oraș, ieșirile cu prietenii sau alte activități din această arie.

„Sunt multe zile în care imediat după ce termin munca la jobul meu principal, merg direct la unitate pentru a mă încadra pe ambulanță sau la sediul S.A.M.R. pentru diferite activități, însă asta este dovada că, dacă faci ce îți place, nu simți oboseală și nu simți că muncești”, afirmă Adelin cu zâmbetul pe buze.

El crede, însă, că există și o parte bună în a avea un program încărcat: înveți să apreciezi timpul pe care îl ai disponibil.

Fiind totuși activități stresante, l-am întrebat pe Adelin care ar fi cea mai dificilă intervenție la care a participat. El mi-a povestit despre un caz care a avut loc chiar în timpul unui concediu la mare. El a văzut o persoană înecată și a intervenit rapid, resuscitând-o până a ajuns echipajul specializat.

„Ce mi-a rămas în minte este că experiența reală nu se compară niciodată cu nicio pregătire teoretică într-un mediu controlat. În realitate, foarte mulți factori se schimbă, însă baza rămâne aceeași”, mai adaugă Adelin.

Cum îl văd ceilalți

Deși timpul este limitat, Adelin încearcă să își mențină vii și alte pasiuni ca muzica, mașinile, gătitul și călătoritul. În ceea ce privește relația sa cu prietenii și familia, aceasta a trecut prin mai multe etape, fiind perioade mai bune și perioade poate mai puțin bune. La început, el nu s-a simțit foarte susținut de aceștia, și, din cauza faptului că petrecea tot mai mult timp la voluntariat, ceilalți nu înțelegeau de ce face astfel de activități.

„Este adevărat că, la început, nu am fost susținut aproape deloc nici de prieteni, nici de familie, însă asta nu m-a oprit, ci din contră, mi-a dat o motivație în plus să continui și să îmi dovedesc mie, în primul rând, că nu tot timpul trebuie să ai susținerea cuiva pentru a realiza ce îți dorești. Cu timpul, văzându-mi evoluția în domeniul voluntariatului, au început să mă susțină din ce în ce mai mult în ceea ce fac”, adaugă el.

Acum, relația lui Adelin cu ei este tot mai bună. El spune că unii colegi din ambele echipe i-au devenit prieteni foarte buni.

Elisei, unul din colegii săi de la S.A.M.R., mi-a vorbit puțin despre cum e Adelin și îl descrie ca fiind „un om deosebit, tăcut, dar sigur pe el, un om de încredere”. Tot el mai spune că îl consideră un prieten, chiar dacă se văd doar la activitățile de voluntariat. Sora sa spune despre Adelin că încă din copilărie avea un spirit altruist și încerca mereu să găsească un cămin pentru animelele fără stăpân. Acum, pasiunea pentru a ajuta animalele s-a extins în pasiunea de a ajuta oamenii aflați în dificultate.

„Dacă cineva face pași în direcția binelui comun, el este unul dintre ei. Mi-a arătat că se poate, că e nerealist să cauți schimbarea în societate atât timp cât nu contribui în vreun fel la a avea un impact, pentru că niciun gest nu trece neobservat, și fiecare faptă bună aduce satisfacție sufletească și speranța că acel bine va continua să se extindă”, spune ea.

 „Adelin are stofă de salvator deoarece este, poate, cel mai pregătit dintre voluntari pe serviciul de prim ajutor. Pe lângă experiența la SMURD, are și empatia necesară pentru orice salvator”, mai adaugă Elisei.

 Acum, după ce a îmbrățișat pasiunea pentru voluntariat, Adelin nu se vede renunțând la ea. El îi îndeamnă și pe alții să meargă pe acest drum și e „mai mult decât sigur că nimeni nu va regreta alegerea de a deveni voluntar”.