Ți-ai imaginat vreodată că vei trăi în vreme de război? Sau că lumea va lua o astfel de întorsătură? Situația actuală și evenimentele politice ale ultimelor săptămâni au făcut întregul glob să își îndrepte atenția spre conflictul dintre Ucraina și Rusia. Sergei Loznitsa, regizor ucrainean, surprinde realitatea dură a războiului în filmul „Donbass”, lansat în 2018, dar care s-ar părea că se repetă acum, în 2022.
Donbass este numele unei regiuni din estul Ucrainei, unde se duce un război hibrid care implică un conflict armat deschis; unde au loc crime și jafuri comise de bande înarmate. Filmul este mai mult decât o poveste.
Atunci când războiul se schimbă în pace, propaganda rostită ca adevăr, iar ura e declarată iubire, începe infernul. Infernul de această dată este Donbass, iar teama pune stăpânire pe viețile tuturor. Sergei Loznitsa oferă un ghid practic de supraviețuire în infern.
Filmul se deschide cu un grup de actori care se machiază într-o rulotă. Dar aceasta nu va fi o filmare obișnuită. Actorii vor juca rolul victimelor unui bombardament ucrainean imaginar.
Scenele care urmează oscilează între umorul negru absurd și horror, dramatic. Starea de spirit este stabilită de anotimpul în care este filmat: purgatoriul dintre iarnă și primăvară, în care Donbass arată și mai deprimant decât de obicei, grămezi de zăpadă noroioasă topindu-se pe drumurile pline de gropi.
Anumite scene ale filmului pot da impresia de comedie absurdă. De exemplu, scena nunții sau cea în care omul de afaceri venit să-și recupereze mașina furată este șantajat să o doneze pentru lupta împotriva fasciștilor.
Poate cea mai înfiorătoare scenă este cea în care un voluntar ucrainean capturat, legat de un stâlp de lumină, este pălmuit, abuzat și huiduit de o mulțime din ce în ce mai furioasă. Scena, la fel ca majoritatea filmului, se bazează vag pe un incident real care a avut loc în timpul acestui război ciudat, de gherilă.
Filmul e conceput simetric prin secvențele care îl deschid și îl încheie, cu personaje reprezentate de o echipă de propagandă cinematografică a cărei misiune este înscenarea unor atacuri cu presupuse victime de partea separatiștilor.
Mărturisesc că pe toată durata filmului am avut o senzaţie de deja-vu. La sfârșit, mi-am dat seama de ce am simțit asta. Afară e tot pragul de trecere dintre iarnă și primăvară, iar la știri văd exact ce am văzut în film.
