„Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe”, spunea Aristotel. Pornind de la o idee similară, centrul CRIS-DU Areopagus din Timișoara, cunoscut pentru activitatea sa educațională și socială, a lansat proiectul „Educația dincolo de bariere”, un program dedicat copiilor din medii vulnerabile. Prin meditații, consiliere și sprijin material, proiectul își propune să prevină abandonul școlar și să ofere elevilor șansa de a-și dezvolta abilitățile și performanțele școlare. Inițiativa implică voluntari din universități locale și include activități diverse, de la meditații la matematică și limba română, până la tabere educative și seminare practice.


Am stat de vorbă cu coordonatoarea proiectului, Alina Crețu, pentru a afla cum a luat naștere această inițiativă, cum funcționează zi de zi și care sunt rezultatele observate în rândul copiilor și al familiilor lor:
Cine a venit cu ideea proiectului „Educația dincolo de bariere”?
Nu știu dacă a venit neapărat cineva cu o idee, dacă a fost o persoană anume. În sine, centrul nostru este un centru educațional, așa se numește. Noi aveam deja două colege care predau limba română persoanelor străine. Ele lucrează de ani de zile cu persoane care se mută aici din alte țări și nu știu limba română. De exemplu, am avut persoane din Germania, din Franța, din America, foarte mulți misionari care lucrează aici, în cadrul altor organizații. Astfel, cele două colege fac limba română cu ei individual. Deci poate și pornind de aici ne-am gândit că putem extinde acest program fiindcă că sunt mulți copii care au nevoie de așa ceva. Cred că a fost așa, o idee de grup.
Câți beneficiari ai acestui proiect aveți în prezent?
Programul nostru „Educația dincolo de bariere” se desfășoară astfel: în prezent avem 26 de copii beneficiari, plus familiile lor, pentru că nu ne gândim doar la copii, ci și la familii. Ne gândim la copii în sensul că le oferim meditații, pentru a-i ajuta să combată abandonul școlar. Unii dintre ei sunt foarte slabi la învățătură, iar mulți au părinți care nu au prea multă școală și nu pot să-i ajute la teme. Începem de la clasa a V-a, avem clasele V-XII. Pe mulți dintre ei îi pregătim pentru Bacalaureat, pe unii pentru Evaluarea Națională. Inițial am stabilit că vom face acest program cu până la 20 de copii, însă anul acesta am avut foarte multe cereri, mai ales din clasa a VIII-a, și parcă nu am putut să-i refuzăm.

Cu ce instituții aveți parteneriat în prezent?
Avem parteneriat cu Banca pentru Alimente. Facem două colecte, de Paști și de Crăciun, împreună cu ei. Alimentele pe care le adunăm rămân la noi, iar din acestea facem pachete pentru familiile copiilor care vin la meditații. Totodată, deoarece în cadrul centrului avem Institutul de Terapie de Familie, le oferim terapie gratuită unor copii care au nevoie.



Cum credeți că proiectul „Educația dincolo de bariere” îi ajută pe copii?
Să știi că vedem rezultate, în sensul că, de exemplu, chiar acum, elevii de clasa a VIII-a care lucrează cu domnul profesor de matematică au avut simulările și au obținut note destul de bune. Domnul profesor a încercat până acum să le ridice nivelul și a reușit. A spus că mai vrea să lucreze cu ei până la examenul de Evaluare Națională, ca să îi mai ajute să progreseze, dar, per total, au avut rezultate bune. Am fost contactați și de directori de școală sau profesori cu care am colaborat, iar aceștia au observat că există progres, că „se mișcă ceva”, ca să spunem așa. Ne-am bucurat să vedem că nici studenții nu își pierd timpul, iar copiii participă destul de constant. Pe mulți dintre ei am reușit să îi scăpăm de corigențe. Au fost mulți care au avut probleme, îndeosebi la matematică.
Aveți mulți voluntari care predau meditații?
Anul acesta avem 16 voluntari cu care lucrăm. Majoritatea dintre ei sunt de la Universitatea de Vest, de la diferite facultăți: FEAA, Drept, Jurnalism, Matematică. Printre ei avem și un profesor, „domnul profesor de mate”, care a ieșit la pensie acum doi ani și a simțit nevoia să dea ceva înapoi comunității. A aflat de noi prin soția lui, care este asistent social, și colaborăm foarte bine cu dânsul. El a fost profesor în zonă, pe lângă centrul nostru, la o școală generală, unde a predat la clasele V-VIII. Acum, anul acesta, vine două zile pe săptămână la noi: într-o zi face matematică cu clasele a V-a și a VI-a, iar în altă zi doar cu clasa a VIII-a, deoarece acolo avem puțin mai mulți elevi. Colaborăm cu trei studenți din Sânnicolau Mare, dintre care unul este student la master la asistență socială.
Am uitat să menționez materiile la care oferim meditații. Cea mai mare cerere este la matematică, pentru clasele V-VIII și IX-XII, dar avem și foarte mulți elevi la limba română. De asemenea, oferim meditații și la limbi străine, precum franceză și engleză.


Este dificil să coordonați un asemenea proiect?
Nu neapărat. A fost, totuși, o provocare. Când am început eu să lucrez aici, la început am mers la câteva școli din apropierea Centrului Areopagus. Am făcut pliante, le-am distribuit, am vorbit cu directorii și apoi cu câțiva diriginți, care le-au prezentat mai departe claselor. Astfel, au început să mă contacteze cei care au avut nevoie sau au considerat că li se potrivește acest program. I-am invitat la Centru, am discutat cu ei și, astfel, i-am introdus în proiect.
Bineînțeles, începutul este întotdeauna dificil: până aduni copiii, până discuți cu familiile, până găsești voluntari. Cel mai dificil a fost să realizăm un orar, să vedem când sunt disponibili voluntarii și copiii. Voluntarii, fiind studenți, aveau programul încărcat, iar copiii termină cursurile în jurul orei 14:00, astfel că activitățile noastre se desfășoară, în general, între orele 15:00 și 20:00. A fost dificil la început, până am reușit să potrivim programul fiecăruia.
De asemenea, a fost interesant procesul de „potrivire” între voluntari și elevi. A durat ceva timp, dar, după ce s-a realizat această asociere, lucrurile au devenit mai ușoare. În prezent, rolul este mai mult de coordonare: vedem de ce au nevoie, le pregătim materiale, le imprimăm teste, lucrări sau teme.
Ce alte activități desfășurați în cadrul centrului?
Organizăm și seminare utile pentru ei. În prezent ne dorim să realizăm unul în parteneriat cu Banca pentru Alimente, despre cum să combată risipa alimentară. Ne-am gândit că este util pentru ei și va include și o activitate de tip craft. Apoi, ne-am propus să organizăm un seminar despre violență, unde să invităm specialiști, precum psihologi sau persoane cu experiență în domeniu.
De asemenea, ne-am gândit că un seminar de orientare în carieră ar fi benefic pentru ei. De Crăciun, facem un party, o mică celebrare: mâncăm ceva împreună, bem un ceai, colindăm. În fiecare an a fost foarte frumos, au participat voluntarii, copiii și familiile lor.
Un lucru foarte frumos a fost vara aceasta, când, pentru prima dată, am primit o sponsorizare și am reușit să trimitem 13 copii într-o tabără. A fost ceva deosebit. Pentru mine a fost o experiență foarte plăcută, pentru că eu i-am însoțit, i-am dus și i-am adus cu autocarul. Tabăra a fost la munte, în Retezat, la Brădățel. Mulți dintre copii nu mai fuseseră niciodată într-o tabără, așa că pentru ei a fost ceva complet nou.
Am uitat să menționez că, pe lângă tabără, am mai avut o activitate în vară. Am primit o echipă de studenți din New York, din America, care au stat cu noi aproximativ două săptămâni. Împreună cu ei am organizat, timp de câteva zile, o tabără de zi la centru. Am făcut anunțuri la radio și am distribuit flyere prin oraș. Au participat atât copiii din programul nostru, cât și alți copii din vecinătate. Activitățile au inclus crafturi, muzică și jocuri. A fost o experiență foarte frumoasă.
Sursă fotografii: arhiva personală a centrului CRIS-DU Areopagus



