Într-o lume în care schimbarea este inevitabilă și informația circulă mai repede ca oricând, adevărul pare tot mai greu de găsit. Cu un simplu click, oricine are acces la o varietate de informații prin intermediul rețelelor sociale, dintre care unele care pot fi reale, verificate de experți sau de jurnaliști, iar altele, postate cu scopul de a dezinforma utilizatorii. 

Despre modul în care societatea este dezinformată prin intermediul platformelor digitale și despre posibile soluții pentru a combate acest fenomen s-a discutat pe 11 noiembrie, la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul conferinței suștinute de jurnaliștii Moise Guran și Vlad Petreanu, intitulată Noua ordine mondială: Dezinformarea. Moise Guran este jurnalist și analist media cu o experiență profesională extinsă. În perioada 2005–2016, a conceput și coordonat realizarea, sub diferite titulaturi (Bizbazar, Ora de Business, Biziday), a celei mai longevive și mai cunoscute emisiuni de educație financiară din România. Între 2010 și 2020 a realizat emisiunea România în Direct, la Europa FM, iar în 2016 a construit și a lansat aplicația Biziday. Vlad Petreanu este jurnalist de peste 25 de ani. A fost, timp de 12 ani, realizatorul emisiunii ,,Deșteptarea” la Europa FM. 

Conferința a avut loc în Aula Magna, o sală în care pot încăpea aproximativ 400 de persoane. Intrarea a fost liberă, iar locurile s-au ocupat într-un timp scurt, publicul fiind unul larg, format din studenți, profesori, cercetători, jurnaliști sau creatori de conținut. 

Tema centrală a evenimentului a fost o dezbatere despre mecanismele dezinformării, despre impactul platformelor digitale în societate și despre felul în care lumea poate rămâne critică și lucidă într-un ocean de conţinut. Conferința a făcut parte dintr-o serie de evenimente, din cadrul primei ediții a festivalului Timișoara Ideas Fest. Evenimentul a propus o dezbatere cu tinerii timișoreni, în care au fost abordate întrebări ca: Poate fi educaţia media antidotul pentru dezinformare? Ce rol avem noi, ca utilizatori, în lupta cu manipularea digitală? Cum se propagă dezinformarea online? 

Una dintre ideile principale discutate a fost despre cum lumea este într-o continuă schimbare, una ce nu poate fi evitată, dar care poate fi determinată și de rețelele sociale, ce pot avea roluri atât pozitive, cât și negative. Pe de-o parte, cu ajutorul rețelelor sociale, oamenii pot comunica mult mai ușor cu persoanele dragi și prietenii de la distanță, pot avea acces la conținut de calitate, de divertisment, în funcție de preferințele lor. Pe de altă parte, rețelele sociale pot dezinforma foarte mult utilizatorii prin știri false care se distribuie ușor și repede în mediul online, ceea ce afectează populația. 

Unul dintre cei doi jurnaliști, pe parcursul discuției, a folosit o metaforă interesantă pentru rețelele sociale din mediul online: ,,Cuțitul este bun pentru a tăia ceapa, dar și pentru a ucide pe cineva.”. Astfel, metafora sugerează că același instrument poate fi folosit atât în mod benefic, cât și în mod distructiv, în funcție de intenția și responsabilitatea celor care îl folosesc. Rețelele sociale sunt, în esență, un instrument. Ele nu sunt nici bune, nici rele prin ele însele. Totul depinde de cum și pentru ce sunt folosite. Rețelele sociale pot fi folosite pentru comunicare rapidă și ușoară cu familia și prietenii, acces la informații și educație, iar în acest sens, ele „taie ceapa”: ușurează viața, creează legături, oferă oportunități. În același timp, rețelele sociale pot fi folosite pentru răspândirea zvonurilor, propagandei, manipularea opiniei publice prin algoritmi și fake news. Aici, cuțitul este folosit ca armă: instrumentul devine periculos atunci când intenția sau modul de utilizare este nociv.

 În debutul conferinței, invitații au adus în discuție apariția și descrierea rețelelor sociale, lăsând publicul din sală să ofere o posibilă definiție a acestora. Rețelele de socializare au evoluat odată cu trecerea timpului, ajungând să facă parte din viața de zi cu zi a oamenilor. Accesul la informații este la îndemâna oricui acum, dar acele informații trebuie verificate cu atenție, pentru că există un risc mare de dezinformare, iar oamenii se lasă ușor manipulați de ceea ce citesc. 

Jurnaliștii au continuat discuția cu un exemplu posibil de dezinformare care a avut loc recent, legat de explozia dintr-un bloc din București. Vlad Petreanu afirma că ,,Scopul rețelelor sociale este ca noi să stăm cât mai mult pe ecran, să facem scroll cât mai mult timp, toată ziua întreagă”, iar ideea acestui exemplu dat la conferință era că roboțeii Google au confundat imaginea exploziei cu una din războiul din Ucraina, ceea ce arată cât de ușor se pot înșela algoritmii de verificare a imaginilor și cât de greu se poate descoperi ce este adevărat și ce este fals. Jurnalistul a mai punctat cum că ,, Pe rețelele sociale se dezinformează, se creează camere de ecou”, ceea ce face ca exemplul știrii să prezinte o posibilă sursă de dezinformare. 

În timpul dezbaterii, a fost amintit un studiu realizat la Cambridge și Stanford în 2013, care arăta că, după aproximativ 300 de like-uri pe o platformă Meta (Facebook, Instagram), există niște roboți care vor începe să cunoască utilizatorul foarte bine, chiar mai bine decât familia acestuia, creându-i o personalitate pe plaformă, bazată pe ceea ce apreciază și preferințele sale. În spatele fiecărei platforme sociale, există un algoritm care oferă sugestii unui utilizator în funcție de ceea ce îi place să vadă și cu ce gen de conținut petrece cel mai mult timp. Moise Guran a adus în discuție că ,,Nicio companie mare nu vrea să dea accesul la algoritmul său”‚ ceea ce va face greu posibilă oprirea fenomenului de propagandă din mediul online. 

De asemenea, Moise Guran a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că platformele sociale sunt aproape de a distruge democrația: ,,Dacă nu controlăm rețelele sociale, nu numai în România, dar și în Europa, e posibil să nu  existe democrație în viitorul apropiat.”. A fost dat exemplul de manipulare a opiniei publice din timpul alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut din România, moment în care rețelele sociale au jucat un rol decisiv. 

În cea mai mare parte a întâlnirii, s-a desfășurat și dezbaterea mult așteptată dintre cei doi jurnaliști și publicul din sală. A fost menținută o atmosferă de conversație permanentă, cu păreri pro și contra, întrebări deschise, răspunsuri umoristice și clare din partea celor invitați, păstrând nota interesantă a conferinței.