Trilogia Orașul Paralel este un spectacol inedit, care invită publicul să descopere cartierele din Timișoara, în timp ce devine parte a poveștilor spuse de actorii Teatrului Maghiar de Stat ,,Csiky Gergely”. Cele trei cartiere – Iosefin, Fabric și Elisabetin – reprezintă sursa de inspirație pentru Ștefan Peca, dramaturgul, și Ana Mărgineanu, regizoarea spectacolului, dar și locurile unde se vor desfășura aceste spectacole de teatru imersiv.  

Fiecare parte are o poveste de sine stătătoare, deci pot fi urmărite și separat, dar împreună creează o imagine de ansamblu mult mai amplă. În Orașul Paralel: Iosefin, jucat în premieră în 2021, spectatorii pot urmări povestea lui Viki, o fostă corporatistă care vrea să ajute 3 refugiați; sau povestea lui Martin, dependent de jocurile de noroc și care se pierde în timp încercând să ajungă la nunta sa cu Viki și să își ajute un prieten bolnav de cancer. Orașul  Paralel: Fabric, jucat în 2022, o prezintă pe Agnes, o tânără jurnalistă care încearcă să elucideze dispariția mamei sale. Ultima parte a trilogiei, Orașul Paralel: Elisabetin, ce va fi jucat în premieră în 2023, vine ca o încheiere, și invită publicul la o petrecere secretă într-o locație necunoscută din cartier.  

Primele două spectacole au putut fi urmărite din nou în 23 și 24 aprilie, iar cei care vor să ajungă să cunoască întreaga poveste pot participa la spectacole în vara acestui an, când vor fi redate în zile consecutive.

Fiecare parte vine și cu o activitate care încurajează publicul să se implice activ în poveste și în afara spectacolului propriu-zis.  

„Fiecare dintre ele are și o parte non-performativă. Primul are o rută care se numește «The Game» și care nu are actori, oamenii se duc și joacă un joc prin cartier și în același timp, cumva, și explorează cartierul.

La fel e și la Fabric. Acolo ai o aplicație care se numește «Ultima zi a Florei» și care e legată de povestea mare ce se întâmplă în spectacol. Accesezi practic puncte din Fabric, ai o hartă, te duci și scanezi un cod QR ce îți deschide un video cu o poveste, cu fiecare moment din acea ultimă zi a personajului în cartier. Anul acesta o să fie printr-o altă  platformă. Poți să explorezi Elisabetin și de data asta o să asculți poveștile unor oameni reali din cartier, oameni speciali care au o poveste inedită, surprinzătoare.

Practic, în timp ce te plimbi  prin oraș, îi afli și istoria, poveștile și îți oferă niște portițe în locuri pe care ori nu le știai, ori pe lângă care treceai fără să îți dai seama”, afirmă Ștefan Peca, dramaturgul trilogiei și unul dintre cei  mai cunoscuți dramaturgi contemporani. 

Ionel Mărginean este producătorul Orașului Paralel și a fost de acord să  răspundă la câteva întrebări, pentru a ne oferi mai multe detalii despre spectacole. 

Cum a luat naștere acest proiect, de unde a pornit ideea? 

Proiectul a luat naștere, de fapt, în New York, ca Broken City, un concept făcut de Ana Mărgineanu și Ștefan Peca, în care foloseau decorul orașului New York ca decor pentru spectacol, în loc de a închiria un spațiu și a crea scenografii acolo. Orașul Paralel e o trilogie cu trei cartiere diferite și spectacolul este pe baza unei documentări a ceea ce se întâmplă în cartiere.  Aceste cartiere sunt, de fapt, contextele culturale și sociale principale.  

Cât de greu a fost procesul de scriere și organizare? 

A fost un proces de calibrare și recalibrare pentru integrarea Orașului Paralel în ceea ce face Civicultura. Atunci am pornit proiectul „Dileme Urbane: Orașul Paralel”, ca să integreze și să contextualizeze ce se întâmplă în Orașul Paralel printr-o mediere și discutare a problemelor în  Dileme Urbane. Scrierea a avut mai multe etape și în cele din urmă a fost scriere și rescriere, câteva luni bune cu diferite încercări. Organizarea încă nu s-a terminat. Chiar și în cazul unui spectacol care este gata, cum ar fi Orașul Paralel: Iosefin, acum trebuie regăsită altă zonă din gară care poate fi folosită, și probabil ne ducem în zona de revizie a vagoanelor, pentru că CFR Infrastructură intră cu totul în reabilitare. Din punct de vedere logistic, sunt spectacole foarte, foarte grele, nu neapărat ca volum de muncă care trebuie făcut pentru spectacol, pentru că nu ai un super decor de montat, dar problema este că de fiecare dată dai de lucruri diferite.  

Care este, de fapt, scopul proiectului? 

Scopul proiectului este stimularea energiei civice și regăsirea sentimentului de apartenență la comunitate și atașament față de Timișoara cu cartierele ei, regândirea orașului, revitalizarea spațiului public și învestirea unor spații existente cu dimensiuni noi, prin experiențe,  intervenții și dialoguri cu, despre, pentru cetățeni. Utilizăm teatrul imersiv și practicile asociate lui ca instrumente culturale de intervenție, reflecție și mediere civică, de implicare și dezvoltare a cetățenilor. 

Principalul obiectiv este conectarea cetățenilor din Timişoara cu forme inovatoare de activism civic, prin intermediul instrumentelor culturale participative și a medierii culturale, promovarea cetățeniei active care să contribuie la valorizarea patrimoniului cultural al orașului, la dezvoltarea lui smart și la reconstruirea unor micro-comunități locale implicate civic. 

Al doilea obiectiv important este crearea unei serii de spectacole de teatru imersiv, care să spună povestea oamenilor din trei cartiere timișorene care să poată deveni o experiență a orașului în anul 2023. 

Ce rol are publicul în acest spectacol? 

Având în vedere că de fapt spectacolele sunt centrate pe public și sunt proiectate pentru experiența publicului, acesta ajunge să fie punctul central. Ne ghidăm cu gândul la public și la ceea ce poate face public, la ce invitație putem să îi dăm și care poate să fie reacția lui, cât de ușor ar intra în poveste, în lumea pe care le-o propunem. De aici se fac și traseele și scrierea și se adaptează jocul. Încercăm să fie un proces în care publicul să simtă că face parte din spectacol, că poate lua decizii, că este activ și că spectacolul este nu doar pentru el și despre el, dar și cu el.  

Care au fost reacțiile publicului după spectacol? 

Reacția publicului în general a fost foarte entuziastă, a fost foarte multă lume care a spus că a retrăit sau regăsit anumite puncte din cartier. Câteodată a fost o reacție foarte emoțională. Țin minte când cineva mi-a zis: „Vai, Ionel, ce mi-ai făcut! Nu m-am mai putut opri din plâns”.  Fiecare procesează diferit. Au mai fost persoane care au zis că mai au nevoie de 2-3 zile ca să internalizeze și ca să perceapă spectacolul, pentru că a fost ceva foarte, foarte nou. Câteodată durează un pic când începe spectacolul până îți dai seama de vibe.  

Ce alte proiecte ați dori să mai organizați? 

Chiar nu știu ce aș mai vrea să fac acum. Din păcate, volumul de muncă pentru Orașul Paralel: Elisabetin este mare pentru toată lumea, și atunci este puțin greu să ne gândim la ce mai facem în viitor. Probabil cu timpul se clarifică și ne dăm seama ce vrem și ce nu vrem să facem. Sunt câteva idei și capete de pod, dar deocamdată nu este nimic concret pentru proiecte viitoare.  

Orașul Paralel este un proiect ce face parte din programul cultural TM 2023 RESTART al Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului  Local. Datele exacte ale viitoarelor spectacole vor fi anunțate pe orasulparalel.ro.

Sursă fotografii: Orașul Paralel