Un subiect de interes universal a fost abordat în cadrul conferinței O perspectivă antropologică asupra obezității, care a avut loc în aprilie, în cadrul UVT Liberty Marathon.
Bogdan Timar a vorbit despre riscurile pe care le implică obezitatea, dar și despre prevenirea și combaterea acestei afecțiuni.
Bogdan Timar, în calitate de decan al Facultății de Medicină de la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș” din Timișoara și medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență ,,Pius Brînzeu”, este specialist în diabet, boli metabolice și medicină internă. El este activ implicat în dezvoltarea programelor de educație medicală, fiind principalul promotor și coordonator al programului Diabetes Science School.
Acest program educațional de amploare națională își propune să îmbunătățească abilitățile de cercetare și de analiză critică a datelor în domeniul medicinei bazate pe dovezi pentru medicii specializați în diabet și domenii conexe.
Obezitatea era percepută total diferit în secolele trecute, nefiind văzută la fel de gravă precum celelalte boli. Aceasta era asociată cu fertilitatea și bunăstarea materială, reprezentând apartenența la o pătură socială prosperă, superioară. Iulius Cezar nu își dorea ca soldații lui să fie slabi, considerând că nu vor putea îndeplini sarcinile de luptă.
În ultimii 70 de ani, însă, lucrurile s-au modificat radical, oamenii căutând să aibă o siluetă cât mai suplă. În 1969 apare ideea că „nicio femeie nu poate fi prea bogată sau prea subțire”, ce determină în unele cazuri alunecarea către anorexie. Domnul doctor susține că un echilibru între aceste două exemple ar fi ideal. Însă, în anul 2024, este aproape imposibil.
În România, mai mult de jumătate dintre adulți sunt supraponderali. Un studiu realizat în 2022 de Institutul Național de Statistică arăta faptul că peste 62% dintre persoanele din România erau supraponderale sau obeze. Decanul Facultății de Medicină din Timișoara spune că primul factor ce favorizează acest procent crescut este prețul alimentelor. Alimentele mai bogate în calorii, cu un număr mare de carbohidrați și slab proteice, sunt mult mai accesibile la preț decât alimentele slab calorice și bogate în proteine.
„Într-un singur an, obezitatea a crescut semnificativ, iar viitorul nu arată deloc bine”, susține Bogdan Timar.
Atunci când stilul de viață occidental va ajunge în țara noastră, dar și în țările vecine, explozia de kilocalorii va avea victime sigure. Acest stil presupune o dietă bazată pe carbohidrați: alimente procesate, mâncare de tip fast-food, produse de panificație, patiserie. Atât. Fără proteine sau fibre.
Alimentele de acest gen creează o dependență ale cărei consecințe duc la obezitate, probleme cardiace, diabet.
De ce ne îngrășăm? Iată o întrebare la care am primit un răspuns avizat în cadrul conferinței. În momentul în care energia din alimente este în surplus, acizii grași nu fac decât să se depună ca țesut adipos. De câte ori mâncăm mai multe kilocalorii decât avem nevoie, corpul le depune pentru a se proteja în situațiile în care s-ar putea să fie într-o scădere calorică. Ori de câte ori corpul este într-un surplus energetic, acesta depozitează sub formă de trigliceride.
Cu toții ne dorim o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos, însă câți dintre noi încearcă cu adevărat să schimbe ceva în rutina proprie? Drumul este greu, însă nu imposibil, iar rezultatele nu pot fi decât pozitive; cel mai important dintre acestea fiind, în primul rând, sănătatea. Schimbarea chiar începe cu fiecare dintre noi!
