Anul 2023 a adus în rândul publicului timișorean un proiect artistic inedit: „Dans Nomad”. Parcul Dacia, Parcul Lidia, Piața Traian și Piața Uzinei, precum și trei localități mici din județul Timiș au găzduit mai multe momente coregrafice, ateliere, spectacole și proiecții de film de dans, care și-au propus să apropie publicul larg de acest gen de manifestare culturală.

Seria a inclus și două evenimente cu rezultatele proiectului: „Dans Nomad Retrospectiv” și „Dans Nomad Introspectiv”. Primul a reprezentat o expoziție video care le-a oferit ocazia participanților să vizioneze scurtmetraje de dans și materiale foto-video, care pun în evidență activitățile din proiect, iar al doilea a însemnat un ultim spectacol de dans contemporan și muzică live, care a însumat toate experiențele dansatorilor.

Beatrice Tudor, una dintre organizatoarele evenimentelor, ne-a dat mai multe detalii despre Dans Nomad 2023.

Cum a apărut acest proiect?

„Dans Nomad” a apărut ca prim proiect al meu, între anul I și II de master. Ideea mi-a venit în cadrul unui program de management cultural organizat de cei de la Asociația Contrasens, în care trebuia să învăț să scriu un proiect. Inițial, proiectul meu a fost implementat sub numele de „Start Dans”, ca mai apoi să mi se pară mai potrivită denumirea de „Dans Nomad”. La început am perceput proiectul ca pe un test al maturității mele, un punct de plecare în cariera mea artistică, aflată atunci la început de drum. Acest format de proiect mă ajută să-mi conștientizez utilitatea mea ca artist.

Ce scop are?

Scopul proiectului este să facilităm accesul comunităților care nu se întâlnesc cu dansul contemporan în mod curent, în localitățile lor, cu această formă de artă performativă. Spre exemplu, în orașele mici în care am fost până acum cu proiectul, în marea lor majoritate, locuitorii nu mai participaseră la vreun eveniment de dans contemporan până atunci. În acest caz, principala mea dorință este să le arăt atât artiștilor că publicul trebuie format, cât și oamenilor că pot fi prieteni cu această artă și pot avea un dialog direct cu artiștii implicați.

De exemplu, după fiecare reprezentație, noi, artiștii, intrăm în dialog (cu ajutorul unor întrebări elaborate cu Dr. Mihaela Tilincă) cu publicul spectator (prin sondaj) și aflăm astfel opiniile lor cu privire la diferite subiecte, precum: momentul artistic la care au asistat, viața culturală a orașului lor, ce dorințe au legat de evenimente, ce cred ei despre dansul contemporan și artă în general, etc. La fiecare ediție, toate aceste informații obținute din dialogul cu publicul au fost prelucrate și interpretate de către Dr. Mihaela Tilincă în studii privind impactul proiectului în comunitățile vizate.

Cum a fost primit proiectul de oameni, de public? Ce feedback ați primit?

În fiecare ediție de până acum, experiența noastră a fost trăită la intensitate maximă, am avut parte de tot felul de comentarii, reacții care ne-au rămas în suflet, chiar momente în care copiii au dansat cu noi. Suntem oricum pregătiți pentru o mare varietate de reacții din partea spectatorilor. Noi încercăm să construim o conexiune cu ei pe toată durata reprezentației. Au existat și momente încărcate de o mare sensibilitate, în care unii oameni au plâns și au avut un feedback foarte emoționant. 

Noi frecventăm diferite locații, precum centre comerciale, piețe agroalimentare, fabrici, spații publice (parcuri, esplanade, etc.), școli și licee, iar aceste schimbări frecvente ne expun unor categorii de public foarte diferite. Pentru noi, această varietate constituie un cadru de formare și dezvoltare, prin toate provocările și noutățile pe care aceste interacțiuni le aduc.

Ce anume îl face diferit de celelalte proiecte existente în această branșă? 

În acest moment nu există un proiect asemănător formatului „Dans Nomad” în România. Eu încerc permanent să calibrez acest demers cultural la concluziile și învățămintele pe care le tragem ediție de ediție – eu, împreună cu colegii mei – astfel încât proiectul să fie cât mai relevant și util. Structura lui principală este aceeași: reprezentații de dans contemporan și muzică live în spații neconvenționale, realizarea unor filme de dans, a unei expoziții foto, susținerea de ateliere și prezentarea unui spectacol de dans invitat. Ceea ce îmbunătățim și dezvoltăm an de an sunt tipurile de ateliere, numărul de performeri, tipul de locații și categoriile de public cărora ne adresăm. 

Care a fost cel mai greu moment întâmpinat până acum? Dar cel mai emoționant, cel pe care nu îl veți uita niciodată?

Cele mai grele momente sunt acelea în care nu găsim parteneri locali serioși, deschiși și dispuși să depună un efort pentru comunitatea lor. De asemenea, vremea, și implicit ploaia, este un element care ne face probleme în unele perioade ale anului și ne obligă să găsim mereu locații de back-up pentru a fi siguri că putem performa.

Un alt aspect provocator îl constituie spațiile neconvenționale în care dansăm, care sunt uneori murdare, periculoase și dificile. Însă, toate aceste aspecte pălesc în fața bucuriilor pe care interacțiunea cu publicul ni le aduce. În acele momente ne amintim că oamenii merită să aibă acces la ceea ce le oferim și că sunt deschiși să participe, să simtă și să vorbească despre asta. Practic, reacțiile publicului de pretutindeni ne motivează să continuăm.

Cum a evoluat proiectul până acum? A depășit așteptările de la început?

Proiectul a evoluat fantastic, din punctul meu de vedere. L-am privit încă de la început cu speranța că va continua sub o formă sau alta și că nu se va opri la o primă ediție, așa cum se întâmplă, din păcate, cu multe proiecte (din motive care implică în mare parte lipsuri de natură financiară). „Dans Nomad” mi-a depășit cu mult așteptările, în sensul că a adus împreună artiști de o generozitate fantastică, profesioniști și deschiși la schimbare și variabilitate, lucruri pe care proiectul le are din plin. An de an, am încercat, în calitate de inițiatoare, să îmbunătățesc condițiile de lucru pentru artiști, să diversific oferta pe care proiectul o propune publicului vizitat și să optimizez – atât cât s-a putut – conținutul artistic furnizat către public.

În ultimii doi ani, marele noroc al proiectului și dezvoltarea în plin a tot ce înseamnă „Dans Nomad” a fost posibilă cu ajutorul includerii acestuia în Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, lucru care nu ar fi fost posibil fără adoptarea proiectului de către Asociația Unfold Motion. Amploarea edițiilor din 2022 și 2023 a fost direct influențată de implicarea unui număr considerabil de artiști, colaboratori, și țin să o menționez pe colega mea Lavinia Urcan, președintele Unfold Motion, care a adoptat cu toată deschiderea acest proiect și a depus un efort considerabil în organizarea și coordonarea lui. 

La începutul anului 2023, „Dans Nomad” a fost nominalizat la premiile Radio România Cultural, secțiunea Artele spectacolului. În acel moment, am simțit că efortul nostru, al tuturor celor implicați în proiect, este văzut, apreciat și promovat.  

Povestea continuă și în 2024? Aveți în plan ceva nou?

În 2023 a apărut un nou format derivat din proiectul inițial și anume o variantă mini a proiectului „Dans Nomad”. Am fost invitați la Festivaluri de teatru și dans din Piatra Neamț (ajungând prin acesta și la Târgu Neamț și Roman) și Baia Mare, unde am implementat proiectul „Dans Nomad” cu componenta de reprezentații de dans contemporan în localități alternative. Aceste invitații ne onorează, întrucât ne ajută să ajungem cu măcar o parte din proiect în cât mai multe orașe din țară și astfel să popularizăm acest demers. Anul acesta, din ce știm până acum, vom fi prezenți în cadrul Festivalului HazarDance de la Iași.

Există două direcții de desfășurare a proiectului: varianta mini, cu care suntem invitați în festivaluri din țară, și varianta completă a proiectului, pe care o inițiem noi.